1.
Livr., rar Absurditate (2).
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1895 DOBROGEANU-GHEREA, St. Art., III, 264: Cum nu e oare absurdism ca societatea să fie periclitată prin faptul că se răspândește tot mai mult instrucția superioară?
1 more quotation
2.
FILOZ. Concepție conform căreia lumea în care trăim este fără sens și fără finalitate.
- 1916 BLAGA, Încerc. Filos., 64: O scânteie cât de mică de adevărat spiritualism, cât timp suntem jertfa iluziei spiritualiste, merge direct la absurdism.
- 1951 BĂNCILĂ, Definiția Filoz., 41: De exemplu, filozofii cari se poticnesc în scepticism, panpsihism și demonism, amoralism, absurdism... sunt filozofi pervertiți.
- 1971 BALOTĂ, Lupta, 20: După cum nu există un „absurdism”, o școală literară a absurdului, tot astfel nu a apărut încă – și e puțin probabil să apară, cu toate încercările în acest sens, îndeosebi ale lui Albert Camus – o gândire filosofică sistematică absurdă.
2 more quotations
– Din fr. absurdisme, engl. absurdism.
Referințe bibliografice:
2008 NDU3.