Acțiunea de a (se) acri și rezultatul ei.
1.
Apariție sau accentuare a gustului acru2 (I 1) la alimente (ca urmare a fermentării).
- 1822 DRLU, I, 9.
- 1912 HORTOPAN, Enc. Vet., 382: Două din aceste modificări: acrirea și brânzirea sunt produse de microbi sau de fermenți buni și sunt utile în hrana omului.
- 1929 An. Ateneului Rom., 139: Descoperirile făcute de Pasteur: fermenții, fierberea mustului, transformarea vinului în oțet, acrirea laptelui, fabricarea normală a berei, toate se întâmplau fără să se cunoască cauzele acestor fermentațiuni.
- 1943 Enc. Agr., V, 782: Când vedem că smântâna a început a se înăcri prea mult, atunci scădem temperatura; și dimpotrivă, când vedem că ea rămâne prea dulce, ridicăm temperatura și deci favorizăm desvoltarea microbilor, într-un grad foarte înalt. În orice caz, gradul de acrire să nu treacă peste 65°.
- 1960 LTR2, VII, 544: Fermentația lactică tipică e folosită în foarte multe domenii (industria laptelui, acrirea friștei, prepararea chefirului și a kumâsului … etc.).
- 1982 D. Enc. Zootehn., 270: Fermentația lactică naturală are loc în … acrirea laptelui etc.
Încă 5 citate
✦
Modificare a gustului astfel încât să devină acru2 (I 1); înăcrire. Cf. acri (1).
- 1825 LB.
- 1850 ISER, Vocab.
- 1861 PETRI, Vocab.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1887 HEM, I.
- 1893 DDRF, I.
- 1937 Enc. Agr., I, 103: [Agurida] are întrebuințări culinare: la acrirea supelor, la facerea saladelor, murăturilor etc.
- 1958 Flora, VI, 304: În unele regiuni ale țării strugurii acestei specii, culeși înainte de maturitate, sunt folosiți la acrirea ciorbelor.
- 1962 DER, I, 399: [Borșul] are un gust ușor acid, plăcut și este folosit la acrirea unor mâncăruri.
- 1987 Informația Bucureștiului, nr. 10 356, 3: [Lactic-borș] se întrebuințează la acrirea ciorbelor.
- 2004 Ghidul gastron. Rom., 132: Acrirea ciorbelor se face cu borș și numai în lipsa acestuia se recurge la folosirea sării de lămâie sau a oțetului.
- 2006 Universul plantelor4, 692: În unele părți ale țării [reventul] este folosit la acrirea ciorbelor.
Încă 12 citate
✦
Alterare, stricare a alimentelor.
- 1887 Transilvania, nr. 262, 3: Bozăire (ca verb și subst.) = dospire, acrire, stricare, d. e. fasolea bătută.
- 1892 MO, nr. 270, 7 239: Prin fermentațiunea care are loc în acrirea nutrețului se perde fatalmente o cantitate de materii nutritive, cu atât mai mare cu cât fermentațiunea durează mai mult și cu cât pătrunderea aerului e mai activă.
- 1893 Lupta, nr. 1 929, 2: Acrirea porumbului la aer liber.
- 1962 Rev. Ind. Alim. – Prod. Veget., nr. 6, 168: Accidentele de fabricație, specifice conservelor de mazăre, sunt: amidonarea, acrirea conservelor fără bombajul recipientelor și prezența boabelor negre după sterilizarea conservelor.
- 2006 NDU, 32: Acrirea mâncării datorită căldurii.
Încă 4 citate
✧
Sint. Acrirea vinului = deteriorare a calității vinului provocată de bacterii acetice, care îl oțetesc; oțetire.
- 1957 LTR2, I.
- 1968 Comer. Modern, nr. 2, 133: Otețirea vinului (sau acrirea) este boala cea mai periculoasă.
Încă un citat
✦
Murare.
- 1895 MANOLESCU, Igiena țăranului, 281: Acrirea castraveților este simplă: cu sare și cu apă într-un vas expus la căldură, ei fermentează și se acresc.
- 1898 Albina pop., nr. 4, 111: Apa de fântână, chiar dacă nu e bună de băut, este bună pentru acrirea verzei.
- 1960 LTR2, VII, 544: „Bacterium brassica” e agentul principal al acririi verzei.
- 1969 D. Zootehn. Med. Vet., 270: Fermentația lactică naturală are loc în însilozarea nutrețurilor, acrirea murăturilor.
- 1989 Magazin, nr. 44, 10: Pe de altă parte fermentația lactică se întâlnește la fabricarea brânzeturilor fermentate, la acrirea murăturilor etc.
- 2007 DEXI, 15: Acrirea murăturilor depinde de cantitatea de sare și de temperatură.
Încă 5 citate
2.
Înv., rar Acrimonie (1). Cf. acri (2).
- 1839 VAILLANT, Vocab.
– Pl.: acriri.
– V. acri.
Referințe bibliografice:
1907 PHILIPPIDE, Specialistul rom., 13; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1975 DEX; 2007 DEXI.
