1.
Înv., rar Acoperământ (1).
- <1573–1578> Psalt. Sch., 46/3: Împrejurul lui acoperitul lui.
2.
Faptul de a a c o p e r i ; acoperire (5).
- 1806 ȘINCAI, Povăț. Ec., în Șc. Ardeleană2, IV, 140: De brumă se păzesc prin acoperitul cu rogojini (jitie), țoale și lepedeao, iară dacă nu se poate acoperi pomul, se pune supt crengi un vas cu apă și se slobod într-însul mai multe șomoioage de paie, care sânt acățate de crengi.
- 1979 PRODAN, Horea, I, 257: Chemând pe supuși la acoperitul stogurilor, din șase bărbați numai doi au venit.
Încă un citat
3.
Înv., rar Acoperiș.
- 1814 Calend. Buda, I, 111: Bătând el la o cetate și luând-o, vru să aprindă turnul cel mare din mijlocul cetății, întru a cărei acoperit se suise mulți bărbați și muieri, ca să scape de perire.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
Încă un citat
4.
Faptul de a a c o p e r i ; acoperire (8).
- 1831 St. Doc., XV2, 313: Jup[an] Ioanii și snă ego jup[an] Chira Evepalin … au dat un rând de odăjdii și la acoperitul besearicii au dat zloți … și au zugrăvit peste tot.
- 1837 Scris. Meșteri, 96: Pentru acoperitul a patru turnuri 3.200.
- 1840 ASACHI, Varia, 393: Maluri pe alocure înalte sunt alcătuite de cariere de piatră, în a cărora straturi se află place ce se întrebuințează la scris și la acoperitul caselor.
- 1885 TEODORESCU, Poesii pop., 495: Șindrilă. Scândurică de brad, îngustă și subțire care servește la acoperitul caselor țărănești.
- 1900 Enc. Rom., II, 800: Paiele nu se zdrobeau așa tare și nici încurcau, puteau servi la acoperitul nemestiilor și la făcut legături din ele.
- 1906 Doc. Callim., I, XI: Ei primeau, în sfârșit, poruncile de a cumpăra pentru Casa Domnului … cuie de șindrilă pentru acoperitul mănăstirilor, prin care se răscumpărau păcatele celor puternici.
- <1924–1925> Analele Dobr., 66: Trestia, rogozul, pipirigul și papura … sunt tăiate și întrebuințate la acoperitul caselor, bordeielor, grajdurilor etc.
- 1940 Enc. Agr., III, 331: Pentru țăran era un mare avantaj să aibă la îndemână lemne pentru construcție și foc; stuf, trestie pentru acoperitul casei; vin, rachiu își făcea singur și nu-l oprea nimeni.
- 1957 ARVINTE, Term. Lemnului, 77: Coaja lungă de brad numită foltău servește la acoperitul stânelor și al altor adăposturi temporare din munte.
- 1978 BUTURĂ, Etnogr. Pop., 105: Lemnul este întrebuințat din vechime pentru acoperitul construcțiilor.
Încă 9 citate
5.
Acoperire a părților corpului pentru protecție sau pentru respectarea anumitor prescripții
religioase.
- <1851–1852> HASDEU, Folc. Liter., 138: Cântece la legatul (acoperitul, îmbrăboditul) miresei. [Titlu]
- 1910 PAMFILE, Ind. Casn., 339: Țăranul român de pretutindene, aproape în linie generală își face singur în casă, din material pregătit de el însuși, sau câteodată cumpărat din târg, hainele, încălțămintea și ce-i trebuie pentru acoperitul capului.
Încă un citat
6.
Punere a unui strat de pământ deasupra semințelor pentru a oferi protecție.
- 1899 Albina pop., nr. 38: Acoperitul macului se face cu grapă de fier întoarsă sau cu grapă de mărăcini, însă foarte ușor.
- 1930 Bul. Min. Agric., nr. 5–6, 11: Pentru acoperitul seminței, țăranii întrebuințează grapa de mărăcini care mărunțește foarte mult pământul.
- 1958 Agrotehnica, I, 909: Grăpatul servește la acoperitul seminței când se seamănă prin împrăștiere.
Încă 2 citate
7.
Protejare a rănilor prin acoperire cu diverse substanțe; pansare.
- 1908 ISTRATI – LONGINESCU, C. Chim., 319: Acesta e un lichid cleios, translucid. … [Colodiul] se întrebuințează pentru aceasta în chirurgie la acoperitul rănilor mici și ferirea lor de aer.
8.
Acoperire a unui recipient; astupare.
- 1939 M. SEVASTOS, Carte de bucate, 144: Acoperitul. După ce punem roșiile, morcovul și bulionul de roșii, nu mai acoperim oala, pentru păstrarea culorii.
– V. acoperi.
Referințe bibliografice:
1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1 ; 2002 MDA, II; 2023 DELR2 s. v. acoperi (delr.lingv.ro).
