1.
Însoțit sau susținut de cineva sau de ceva; care se desfășoară concomitent cu altceva.
- 1830 Albina Rom., 3781/20: 7 ceasuri nicontinit au tunat asupra bietului oraș focul artileriei acompanit deodată și de tunurile corăbiilor.
- 1857 BOLINTINEANU, Coresp., 209: La hotel am plăcerea să văd pe d-na Rosnovanu și d-na Beldiman, ultima este încântătoare. Ele sunt aici pentru a face băi, acompaniate de o domnișoară de comp[anie] englezoaică.
- 1870 ap. BUJOREANU, Col. Legiuirile Rom., I, 1 625: [Șeful de geniu] trămite la moment o espedițiune acompaniată de starea întreprinzătorilor lucrărilor militare și îi dă ordin de a face reparațiunile și înlocuirile necesitate de degradațiunile și perderile înscrise pe acea stare.
- 1885 Rev. Ist. Arheol., IV, 521: După amedză-dzi ne-am dus acompaniați de Doctorul Beron să visităm Monastirea Preobrajevski.
- 1896TURCU, Escursiuni, 142: Luai paharul și închinai, acompaniat de un puternic „să trăească”, eșit din pepturile tuturor celor presenți.
- 1936 Luceafărul (R.), nr. 3, 140: Românii sunt primiți aici cu multă căldură; se aranjează petreceri în onoarea lor. Veselia e mare și toasturile ridicate pentru Majestatea Sa Regele României și Majestatea Sa împăratul Austriei sunt urmate de urale nesfârșite, acompaniate de frumoasele imnuri naționale.
- 1965 Orizont, nr. 10, 75: Am putea spune că vorbirea noastră este încontinuu acompaniată de afectivitate, pe care o produce ca pe un ecou, iar aceasta din urmă o însoțește în mod continuu.
- 1972 Viața rom. (R. US), nr. 1, 31: Când, în 1913, se decretase mobilizarea pentru campania din Bulgaria … urmăream de pe cerdacul casei soldații înșirați în ușile vagoanelor, acompaniați întotdeauna de un țipăt de goarnă care suna atacul.
- ante 1980 CARAMAN, St. Etnogr., 102: Actul legănatului acompaniat de cântece e practica prin care se consacră solemn ceea ce exprimă menționatele simboluri magice de a fi tare ca piatra, roșu la față și plin ca oul și frumos la chip ca o floare.
Încă 8 citate
2.
MUZ. (Despre cântece, coregrafii sau interpreții lor) A cărui interpretare este pusă suplimentar
în valoare de contribuția altor voci sau instrumente muzicale.
- 183S7ĂULESCU, Hronol., I, 137/2: Cânta versurile acompaniate de o liră.
- 1845 BOLLIAC, Art. Liter., 43: Ensemblul introducției, cântat de d-l Berlendis acompaniat de hor, s-a executat prea bine.
- 1858 PELIMON, Impresiuni de călăt., 85: Înveseli ospățul prin câteva eroice și aghioase ce le cântă acompaniate de isonul mai multor.
- 1862 BOLINTINEANU, Elena, 174: Cântă de două ori acompaniat de Elena și nu mai voi a urma.
- 1866 ALECSANDRI, Concina, 194: Doctorul (în estaz): Sfârșitul? (Cântă acompaniat pe piano de princesa.)
- 1867 I. VULCAN, Călăt., I, 50: Colo un copilaș savoiard, acompaniat de un instrument minunat în feliul său, cânta într-un viers subțire o horă ale cărei strofe se țineau totdeauna cu refrenul.
- 1882 ZAMFIRESCU, Pub., I, 114: Corul de la templu, în care domnișoara Gabbi cânta acompaniată de piano, are câteva note mici cari nu s-aud.
- 1888 SION, Suvenire, 449: Domnișoara Hermiona, fiica lui Asachi, cântă în harpă, atât singură, cât și acompaniată de clavirul maicei sale.
- 1898 D. Muz. Voci, I, 8.
- 1915 TOPÎRCEANU, Coresp., 439: La Bârlad ne va da concursul d-nul Al. Chirilă, cu orchestra și cor … și d-ra Clara Hanki (violoncel) acompaniată la piano de d. căpitan I. Cantemir.
- 1932 REBREANU, Răscoala, 179: O dansatoare spaniolă, într-un pătrat rezervat, acompaniată de o orchestră specială de chitariști spanioli, își învârtește temperamentul cu stridente vibrații de castaniete.
- 1944 MUȘATESCU, Teatru scurt, 85: Trandafir … începe să fluiere un tangou modern, acompaniat … de trilurile lui Zavaidoc.
- 1954 Viața rom. (R. US), nr. 2, 202: Negrii din bărci, majoritatea copii, fac un zgomot asurzitor: unii țipă și cer alimente, alții cântă singuri sau în cor, alții, acompaniați de ghitare și banjouri, intonează o muzică melancolică.
- 1960C. DELAVRANCEA, Arpegii, 189: Chopin … se repede tumultuos în tonul minor, joacă sălbatic melodia, acompaniată de cobză, și sfârșește brusc, după o lungă pauză, cu acorduri care amintesc clopotul în dungă al vestirii de moarte.
- 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, II, 430: Vioara solo, acompaniată de harfă, începu plutitorul adagio.
- 1979 D. Muz. (1979), 36: Cântăreț din lăută și interpret vocal în serviciul familei Medici, membru al Cameratei Florentine; [Giulio Caccini] a creat – alături de Jaccopo Peri – monodia acompaniată, stilul recitativ și bellcantoul, punând bazele operei.
- ante 1980 CARAMAN, St. Etnogr., 390: Prin dansul ursului acompaniat de muzică instrumentală … și însoțit de asemenea de unele versuri stereotipe cântate, acest primitiv spectacol avea de scop, evident, să amuze pe privitori.
- 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 542: În Sicilia, Stesichoros (din Himera, sec. VII–VI î.Hr.) celebrează eroii în imnuri corale acompaniate de cithară.
- 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 452: Începură să cânte, acompaniați discret de un acordeonist tuciuriu, șlagărul zilei.
- 2010 Apostrof, nr. 12, 18: De-ai ști ce ore delicioase am trăit … ascultând la patefonul de la Institut concertul pentru mâna stângă de Ravel sau pe Elisabeth Schwartzkopf cântând lieduri de Schubert, acompaniată la pian de Edwin Fischer.
Încă 19 citate
✧
P. anal.
- 1858 ORĂȘANU, Misterele, VII, 7/7: [Balul] e vestit pentru valțurile minunate ce se danț într-însul, dintre care cel numit „O, du lieber Augustin” se repetă de mai multe ori, acompaniat de ciocniturile sticlelor de bere.
- 1905 OLLǍNESCU-ASCANIO, Proză, 340: Florina cu ochii pe jumătate închiși părea că urmărește în văzduh ceva plăcut, care o făcea să zâmbească, pe când Dosi cânta în surdină …, acompaniat de Steffo cu lovituri cadențate din degete pe masă.
Încă un citat
✧
P. ext.
- 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 48: Acompaniat de plânsul dumneaei, care acum devenise un sunet prelung și subțire ca un cântecel îngânat cu gura închisă, domnul Anghel își îmbrăcă în grabă costumul de mire, vechi de aproape zece ani, dar care arăta ca nou și, peste câteva minute, plecă spre restaurantul Dumbrava.
– Pl.: acompaniați, -te.
– Var.: acompanít, -ă adj.
– V. acompania.
Referințe bibliografice:
1900 Enc. Rom., II; 1913 DA, I1; 1905 D. Muz. (1905); 1913 DA, I1; 1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2008 D. Term. Muzic.2.
