ACHÍT s. n.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACHÍT s. n.
JUR., COMER. Achitare; concr. chitanță plătită.
Exp r. JUR., COMER. A fi în achit | A se afla în achit = a nu rămâne dator.
  • 1899 PRETORIAN, Dr. Constit., 67: Un agent fiscal poate să fie în achit, avans sau debit. Se află în achit, când, după socotelile date, nu rămâne dator niciun ban.
Exp r. JUR., COMER. (Din fr. pour acquit) Pentru achit = formulă care se scrie pe o factură sau pe spatele unui cec pentru a indica faptul că factura sau cecul au fost plătite.
  • 1892 MO, nr. 87, 2 780: Valoarea de încasat să poarte indicațiunea sumei în litere (cu caractere latine), exprimată în limba română și în moneta țărei, numele și adresa debitorului, precum și subscrierea pentru achit a depunătorului, dacă casul cere.
  • 1898 Enc. Rom., I.
  • 1901 Dreptul, nr. 24, 185: Cuvintele pentru achit însemnează tocmai contraru[e] lui per incasso, adică autorizarea de a încasa, pe când „pentru achit” însemnează că în momentul scrierii s-a[u] și primit banii, ceea ce exclude orice idee de mandat.

– Scris și: (după fr.) acquit (1862 ANTONESCU, D.).

– Pl.: achituri.

– Din fr. acquit.

Referințe bibliografice:
1913 DA, I1 , 17; 2001 MDA, I; 2023 DELR2 s. v. achita (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar