ZOOL. Înv. Parazit din ordinul acarienilor; acarian.
- 1842 ASACHI, Lex., 691/59: Acarus siro … un animal de clasul paiăjinilor.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab.
- 1884 Contemp. (R.), nr. 4, 155: Tipul arthropodarelor cuprinde: Crustaceele (de pildă racul, stacojul, etc.), Poicilopodele (Limulus… această grupă o unesc unii cu crustaceele), Arahnidele (painjinii, scorpionii, acarii ce pricinuesc râea, etc.).
- 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, I., 29.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1903 Albina pop., nr. 20, 522: A desinfecta înseamnă a omorî acei acari, care pricinuesc râia și care rămân cu cojile din bubulițele oilor.
- 1910 BIANU, D. Săn., 7: ACAR (acarus). – Sub acest nume se înțeleg mai multe specii de animale mici din clasa Arachnidelor, care trăiesc ca paraziți.
Încă 7 citate
– Pl.: acari.
– Var.: acárus s. m.
– Din fr. acare, lat. acarus.
