Acțiunea de a (se) abstractiza și rezultatul ei; operație a gândirii prin care se desprind caracteristici considerate esențiale ale
unui obiect (fără a se ține seama de atributele sau relațiile acestuia cu realitatea); trecere de la concret la abstract; capacitatea de a realiza acestă operație; rezultat al acestei operații; abstracție (1).
- 1916 VIANU, Coresp., 15: Sentimentul la el [la Nenițescu] evoluează natural către abstractizare și aici e terenul pe care fondul său intim e în primejdie de a se compromite.
- 1924 BLAGA, Încerc. Filos., 106: Fiecare lucru e parcă un pustnic uscat pînă la oase de post. Prin abstractizarea sau schematizarea naturii sale, obține orice lucru un grad în ierarhia de valori spirituale.
- <1930-1932> CONSTANTINESCU, Scrieri, IV, 565: Alături de abstractizarea psihologică a lui Caragiale și de tragicul sufocant, … Sărmanul Klopștock se situează la o intersecție de atitudini.
- 1952 Cum vorbim, nr. 4, 5: Noțiunea este prima formă de abstractizare în procesul gândirii.
- 1955 PARHON, Opere, II, 167: Posibilitățile de abstractizare și generalizare sunt mult scăzute, [bolnavul] prezintă deficiențe de grafism și limbaj.
- 1963 Gram. Lb. Rom.2, I, 329: Gradul de abstractizare a sensului nu este același la toate prepozițiile.
- 1975 DUMITRIU, Ist. Log., 23: Prin abstractizarea continuă a realului … omul civilizat s-a îndepărtat de realitatea imediată, creând o lume teoretică, generală, suprapusă realității concrete.
- 1986 DUMITRIU, Eseuri, 336: Fizica lui Thales, Anaximandros și Anaximenes nu se bazează pe experiment și observație, ci transpune, printr-o primă formă de abstractizare, reprezentări mitice și rituale la nivelul unei gândiri abstracte.
- 2004 BRÂNCUȘ, Ist. Cuv.2, 61: Dezvoltându-se printr-un proces de abstractizare, „cuvânt” a dobândit o mare bogăție de semnificații.
Încă 8 citate
✦
Exprimare artistică în care se utilizează forme noi, nonfigurative, fără referire
directă la realitatea tangibilă sau imaginară.
- 1967 VĂTĂȘIANU, Ist. Artei Eur., I, 208: Din punct de vedere stilistic, conflictul iconoclast generase două curente. Primul, promovat de iconoduli, dusese la o abstractizare mai subliniată, pentru ca să evite reproșul de a fi antropomorfizat divinitatea.
- 1977 PREDA, Viața, 250: Ceea ce nu apreciai bine în text, petrecerea din pivnița lui Auerbach te incita pe scenă, cum Mefisto făcea să țâșnească vinul din masă și alte artificii ignorate mai târziu în teatru, cu abstractizarea extremă a decorurilor și a costumelor și ciopârțirea operei de către regizori.
- 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 523: Cu timpul, arta miceniană va evolua treptat spre abstractizare și stilizare.
Încă 2 citate
– Pl.: abstractizări.
– V. abstractiza.
Referințe bibliografice:
1955 DL, I; 1961 DN; 1962 DER, I; 1958 DM; 1975 DEX; 1980 M. D. Term. Lingv.; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2007 DEXI.
