Livr., rar Caracter absolut; livr. absoluitate.
- 1970 NEGOIȚESCU, Scriit., II, 152: Pot elementele să-și păstreze absolutitatea (recele, caldul), minunea organizării lor, prin descriere, e cu atât mai caracteristică pentru poet.
- 1972 BANU, Platon, 128: Ce altceva ar putea oare să semnifice această dedublare decât expresia tendinței de a disjunge în Bine un moment de absolutitate, distinct de ceea ce are atingere cu omenescul, cu diversul nostru uman concret?
Încă un citat
– Absolut + suf. -itate.
