1.
CHIRURG. Eliminare a unei porțiuni dintr-un țesut sau dintr-un organ, utilizând un instrument
tăios; rezecție, excizie.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1871 LMD, I.
Încă un citat
2.
BOT. Proces fiziologic prin care o parte a unei plante (frunză, floare etc.) se detașează
de aceasta.
- 1969 POSTELNICU – CHIRA – SĂHLEANU, Intr. Geront., 147: Abscizia frunzelor a fost pusă pe socoteala unor substanțe difuzibile produse de frunzele înseși.
– Pl.: abscizii.
– Var.: absciziúne (1913 DA, I1; 1931 CADE; <1949-1952> DA (ms); 2007 DEXI) s. f.
– Din fr. abscis(s)ion, lat. abscis(s)io, -onis.
Referințe bibliografice:
1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1975 DEX; 1978 Form. Cuv., II, 42; 2000 MDA, I; 2005 DOOM2; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR; 2013 DGS.