1 result
ABLÁȚIE s. f.
1. CHIRURG. Operație chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parțial un organ, un membru, un țesut patologic etc.; exereză, extirpare (2); tăiere (1).
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 362: Operațiune a ablațiunii (tăierii) și curațiunii ranelor.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1886 STEINBERG, D.
  • 1890 Arh. Iași, II, 300: Dacă facem ablațiunea unei emisfere a creerului, broasca [operată] nu se deosebește aproape în nimic de o broască normală.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1907 PARHON, Opere, I, 192: Am găsit intactă coloana intermedio-laterală, care păstrează de asemenea structura normală după secționarea nervului rușinos. Dimpotrivă, am spus ... că ea reacționează după ablația ganglionilor sacrați.
  • 1924 RALEA, Psih., 74: Ablațiunea unei părți, de pildă coada unei șopârle, dă naștere de cele mai multe ori la o regenerare.
  • 1927 PARHON, Opere, IV, 559: Perrazi efectuează de asemenea grefe homoplastice și autoplastice la femei ce au suferit histerectomii cu ablația ovarelor.
  • 1938 Enc. Agr., II, 209: Mijloace chirurgicale cuprind: ablațiunea cornului din jurul plăgii pentru a descoperi vegetațiunile, exciziunea fisurilor și vegetațiunilor și cauterizarea cu fierul roșu.
  • 1956 Viața Rom. (R. US), nr. 12, 58: Trebuia practicată o ieșire prin peretele abdomenului care să înlocuiască pe aceea rectală, desființată prin ablațiune.
  • 1990 O. DRIMBA, Ist. Cult., III, 251: Medicii arabi ... au perfecționat ... operații foarte complicate, ca, de exemplu, ablația cristalinului opac.
  • 1991 Viața Medic., nr. 56, 3: Reacții[le] modelante constau în încercarea de a reda osului o aparență apropiată de normal, prin ablația parcelară a leziunii.
  • 2000 VLAD, Litiaza, 134: Progrese recente permit uneori ablația adenomului paratiroidian.
  • 2015 Viața Medic., nr. 43, 4: Tratamentul bolii venoase cronice include: tratament chirurgical, ablație endovenoasă, stentare, compresie elastică și opțiuni farmacologice.

✦ P. ext. Înv., rar Îndepărtare a unui obiect (inutil); reducere a porției de mâncare a unui bolnav.
2. MED. Înv., rar Perioada dintre două accese de febră.
3. GEOGR., GEOL. Proces de îndepărtare a particulelor dezagregate de pe suprafața solului și a rocilor; eroziune (1).
  • 1898 Enc. Rom., I, 8: Ablațiune, spălarea vrunui loc sau coborârea solului în urma influinței disolvatoare a apei și a aerului.
  • 1971 T. MORARIU – VELCEA, Pr. Geogr. Fiz., 50: Vegetația apare pe unele hărți ale proceselor actuale ca element de fond, în funcție de care se diferențiază, ca areal și ritm, procesele de ablație, șiroaie, torențialitate etc.

✦ Reducere a masei unui ghețar sau a zăpezii sub influența unor factori externi.
  • 1898 Enc. Rom., I.
✧ Fig.
  • <1941-1948> DOINAȘ, Alfabet, 203: Ghețarii în ablații sub tălpile mirilor, zile Mă-ntâmpină sferic: cu șolduri visând abordaje Ca năvi de pirați, și cu inimi ca știucile-n vârșe.
4. ASTRON. Fenomen fizic prin care, în urma străbaterii atmosferei, un corp pierde particule de suprafață din cauza frecării și a încălzirii.
  • 1993 D. Enc., I.
5. JUR. Înv. (În forma ablațiune) Prevedere în dreptul penal, conform căreia un furt este împlinit după predarea obiectului furat.
  • 1898 Enc. Rom., I, 8: În dreptul penal după teoria a[blațiunii] un furt este împlinit după ducerea obiectului furat.
6. JUR. (În forma ablațiune) Drept prin care contravenientul are posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii prevăzut de lege.
  • 1997 PIVNICERU – SUSANU – TUDORACHE, Contravenția, 51: Sistemul ablațiunii plății amenzii nu creează contravenientului regim de favoare și în privința pagubelor produse prin contravenție.

– Pronunțat: -ți-e.

– Pl.: ablații.

– Var.: astăzi rar ablațiúne (pronunțat: -ți-u-), înv., rar ablățiúne (pronunțat: -ți-u 1862 PONTBRIANT, D.) s. f.

– Din fr. ablation, lat. ablatio, -onis, engl. ablation.

Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1929 HODOȘ, M. D.; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1949 LTR, I; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1969 D. Medic. (1969), I; 1969 D. Zootehn. Med. Vet.; 1972 D. Term. Tehn.; 1975 DEX; 1978 DN3; 1982 D. Ecol.; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I; 2013 DGS.

Dictionary entry