1.
Înv. Sărman, sărac.
- 1858 RALET, Suvenire, 154: Vinul e un aur lichid mai prețios decît toate comorile lumei. El preface pe săraci în cuceritori și face din cel de pe urmă fakir un Alexandru.
- 1939 SCRIBAN, D.
- 1944 Familia (R.) – SN, nr. 1, 31: Ca să se deosibească de ceilalți musulmani, ei luară numele de fakiri sau săraci, căci hotărâseră să renunțe la orice bogății cari ar putea să-i abată din drumul care duce la Allah.
Încă 2 citate
2.
Călugăr sau ascet musulman ori hindus.
- 1821 L. ASACHI, Bordeiul, 30/15: Alții… în mare număr, între care era fachiri…, sta întru adâncă tăcere.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1928 TOPÂRCEANU, Migdale, 120: Orientul își înalță fumul greu de mirodenii: Visul pagodelor albe și-al fachirilor gângavi.
- 1971 I. P. CULIANU, Arta Fugii, 189: Poate auzisem termenul yoga, dar pentru mine reprezenta o practică în urma căreia unii devin fakiri.
- 1971 EFTIMIU, Neguțătorul, 174: Lumea e plină și azi de neguțători de legende, de fachiri, de prezicătoare, de toate rămășițele Evului Mediu!
- 1972 Viața rom. (R. US), nr. 6, 123: Prin ziare apăreau fotografii de fachiri scheletici dormind pe cuie sau purtând șerpi înnodați în jurul gâtului, în loc de fulare. Yoga era un cuvânt magic și fascinant pe care toată lumea îl folosea fără a ști prea bine ce înseamnă, deși nu cu mult înainte apăruse eruditul studiu al lui Mircea Eliade.
- 1977 BUZURA, Orgolii, 168: I-a vorbit de levitație, de parapsihologic, de fachiri și spiritism, poate și reușise să-l convingă, dar oricum îl mințise frumos și parcă nu vorbise cu gândul de a face bine bolnavului cât pentru a-și exprima propriile-i îndoieli, vaga și dureroasa speranță de care uneori îl atîrna spaima irațională din el.
Încă 7 citate
✧
(Predomină aspecte ale capacităților speciale dobândite de acești călugări prin practica
îndelungată a ascezei)
- 1892 DELAVRANCEA, Art. polit., 203: Un așa mod de a redacta se poate ierta unui bătrân mucalit care a fost odinioară un berbant recunoscut, dar, desigur, nu îi este iertat unui elefant alb, ajuns prim-ministru, oricâți fachiri admiratori și flămânzi ar avea împrejurul său.
- 1910 GALACTION, Bisericuța, 89: Așa cum s-ar petrece cu o sămânță, adormită și închisă, pe care un fachir ar pune-o în palmă-i.
- 1924 MINULESCU, Schițe, 165: Nu înțelegeam însă pentru ce fusese nevoie să-și demonteze cameea și, mai ales, pentru ce continua să-și păstreze figura aceea de fachir.
- 1926 RALEA, Atit., 110: Doar patetic, extaz de fachiri, teosofie și magic, altoite pe sălbăticie, vedeți bine ce se poate da.
- 1926 TEODOREANU, Medeleni, II, 181: O cumpănă spre cer, ca un scheletic braț de fachir.
- 1927 VOICULESCU, Poeme, 157: M-aș strecura… La broasca ce se-ngroapă de vie ca fachirii Să prind sfiosul scâncet al vitelor din hăuri Murind strivit sub alba muțenie a firii.
- 1931 ZARIFOPOL, Arta liter., I, 124: Și l-au văzut oamenii pe malul mării, stând vreme lungă în nemișcare de fachir.
- 1932 EFTIMIU, Kimonoul, 7: Mai erau zece minute pînă la ora 3 și cele două femei nu se hotărâseră dacă trebuie sau nu să se aventureze pe treptele cari duceau la cabinetul doctorului Jim Parker, astrolog și fachir.
- 1933 ARGHEZI, Tablete Kuty, 187: Nu putea să-l trezească decât sticletele brusc al fluierului agentului de circulație, educat la un curs de fachiri.
- 1934 NEGULESCU, Geneza, 67: Cât despre credulitatea publicului parizian, ea s-a manifestat destul de vizibil cu prilejul reprezentațiilor pe care i le-a oferit, mai anii trecuți, un fachir indian.
- 1935 SEBASTIAN, Pub., IV, 865: Îndată ce am scris numele Lilianei,amintirea s-a deschis magic, ca trandafirul înflorit în mâna fachirului, înalt, parfumat și aievea, acolo unde o clipă înainte era nimicul.
- 1937 BOGZA, Anii, 594: Căruciorul cu înghețată făcea senzație, iar proprietarul lui era privit cu admirație și curiozitate, ca un fel de fachir.
- 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 593: Ei, bătrânule fachir…, în Brahma sau Nirvana te-ai cufundat?
- 1944–1979 BĂNCILĂ, Teor. Cun, 268: Prin „mamele” lui Eminescu, Coșbuc sau din „Miorița”, din „Cruciada copiilor” a lui Blaga, înțelegem, ca într-o vrajă adâncă, realitatea maternă; prin Socrate, înțelepciunea, darul de fachir al discuției și jertfa lucidă.
- 1958 Viața rom. (R. US), nr. 6, 31: Nasul fachirului parcă se lungise și el întreg se muiase.
- 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, I: Spre iarnă mă îngrop în mâl și stau așa ca un fachir până în primăvară.
- ante 1964 VINEA, Lunatecii, 525: Pluti de-a lungul așternutului, de-abia atingându-l, ca un fachir în levitațiune.
- <1963–1964> PANDREA, Reeducarea, 51: Acest ticălos m-a înfometat 4 ani, 7 luni și 5 zile. Devenisem fakir indian cu levitație.
- 1966 SORESCU, Unde fugim, 8: Fachirul e un om extraordinar…, e spaima aricilor, fiindcă îi place să doarmă numai pe ace.
- 1970 MUȘATESCU, Proze, 188: Fachir român care calcă pe ace.
- 1973 BOTTA, Dor, 191: Ulcioare de foc îi întind, Pe pat cu cuie îl culc Fac din cuc un fachir.
- 1985 G. NAUM, Zenobia, 194: Culcat pe vârfurile ascuțite ale unor cuie înfipte într-o scândură, fachirul elvețian… a coborât ghețarul din Saas Fee.
- 1993 CĂRTĂRESCU, Nostalgia, 209: Rămânea doar într-un fel de șorț minuscul, slab ca un fachir și incredibil de lung.
- 2005 TITEL, Add., 1251: Aceeași uimire am simțit-o aici, urmărind mâinile acelea imense, ale maselor basculante, cum supun densitatea oțelului, cum îl întind ca pe un covor incandescent. Sunt fascinat de jocul oamenilor cu oțelul, de jocul oamenilor cu acești șerpi strălucitori și uriași care se supun cuminți, aparent inofensivi, ca-n fața unor fachiri orientali.
- 2010 LIICEANU, Întâlnire, 28: Am fi înclinați să credem că toți cei care devin competenți în privința morții… primesc un bonus din partea ei… tocmai pentru că, intrând într-un raport de familiaritate cu ea, dobândesc și un ascendent asupră-i. Și, așa cum șarpele nu-l mușcă pe fachir sau leul nu-și mănâncă dresorul, ne-am aștepta ca moartea să nu-l înhațe pe medic.
Încă 24 citate
✦
Fig. Prestidigitator, iluzionist, îmblânzitor de animale.
- 1936 CONSTANT, Râia, 63: Afișe mari și colorate viu reprezentau… fachiri și gimnastici în salturi mortale înfricoșătoare.
- 1953 I. BOTEZ, Schițe, 42: Fusese prin locurile unde fachirii descântă șerpi.
- 1955 ELIADE, Integr. Prozei Fant., 123: Era și un prestidigitator neîntrecut, dar era și iluzionist și fakir.
- 1961 ARGHEZI, Cu bastonul, 121: Un fakir, ocultist și cititor în palmă, destăinuiește pe un pol viitorul.
- 1985 SORESCU, Pianul, 764: Manifestele „incendiare” de după Primul Război Mondial par a fi scrise pe burtă, în tranșee mocirloase colcăind de șobolani. Ele sunt aruncate ca niște petarde în inamic. Aruncătoarele de flăcări ale unor circari și fachiri ai inspirației.
Încă 4 citate
– Scris și: fakir.
– Pl.: fachiri.
– Var.: înv. facâr (1939 SCRIBAN, D.) s. m.
– Din fr. fakir, tc. fakir; pentru 1.: din tc. fakır.
Referințe bibliografice:
1927 Grai și suflet, III, 393; 1957 DRIMBA, Cerc. Etim., 134.
