1.
Care ține de născocire, de inventare, de imaginare; creativ, inventiv; narativ.
- 1935 TEODOREANU, Lorelei, 172: Ar fi putut să-i scrie și biografia, dacă haziaica n-ar fi avut pe limbă magica lupă orientală, adică organica nevoie a minciunii fabulative care diferențiază pe orientali de occidentali.
- 1937 Rev. Fundaț., nr. 7, 138: A fost deci și năzuința unei „purificări” a fiecărei arte, în parte de imixtiunea elementelor eterogene și, în deosebi, de imixtiunea literaturii (care într-adevăr se dovedea abuzivă), în celelalte arte, din înclinarea firească a produsului școalei moderne de a găsi un „înțeles fabulativ”, care mergea până acolo, că și în muzică se interpreta anecdotic.
- 1966 Viața rom. (R. US), nr. 9, 177: Am subliniat contactul autorilor cu documentele pe care-și sprijină contribuția fabulativă. Acolo unde invenția se bazează pe fapte asimilate organic, expunerea pare firească, chiar dacă documentul este ocolit sau exagerat.
- 1972 Contemp. (S.), nr. 39, 121: În permanență, dincolo de scheletul fabulativ, este prezentă ființa sensibilă a pictorului.
Încă 3 citate
✦
(Substantivat, n.) Imaginație, ca formă de expresie artistică.
- 1964 Steaua (R.), august, 158: Operația, care a dus la filmul de factură modernă, viguros realistă, nu s-a îndreptat numai spre specificul cinematografic, spre fabulativ. Ea a recompus, creând un erou reprezentativ al anului 1944.
2.
Care se referă la firul narativ, la trama unei opere literare.
- 1943 Gândirea (R.), nr. 8, 475: Concomitent cu aceste legi sintactice ale basmului vine în mod firesc și un ton fabulativ al său propriu. Povestitorul poporan în susținerea cu succes a artei sale nu se împiedică într-o redare complicată a peisajului sau portretului.
- 1968 Cinema (R.), nr. 5, 211: Interesează, așadar, ineditul noilor înfruntări dintre haiduci și tagma jefuitorilor…. Dar nu numai ineditul fabulativ atrage, ci și cel al cuprinderii de noi elemente în stare de a reprezenta epoca.
- 1974 Teatrul (R.), nr. 9, 895: Pentru Pușkin este esențial să depisteze sursele unor stări de spirit…. Prin urmare, pe Pușkin nu-l va interesa atât mecanismul fabulativ al crimei, cât „patimele”.
- 1978 România Liter. (S.), nr. 22, 195: Spre deosebire de roman, nuvela are un singur fir epic fabulativ.
- 1979 Tribuna (R.), nr. 3, 22: Asemănările frapante nu sunt de ordin fabulativ-compozițional, ci de aspect stilistic, în suprastructura Luceafărului.
- 1980 Transilvania, nr. 3, 155: Mitrea Căuș, personajul central, este de altfel, caracterizat atât în complexul fabulativ al romanului, cât și prin intervențiile explicative ale autorului.
- 1981 Studia Univ., 62: Astfel, dacă materialul fabulativ al celor două nuvele diferă în mare măsură, la nivelul structurării sale artistice asemănările sunt ca și inexistente.
- 1986 VRABIE, Proza pop., 283: Basmul are caracter de conglomerat, topind în subiectu-i nu mai puțin de 3 tipuri înscrise în indicele de motive Aarne-Thompson și nu mai puțin de 30 de secvențe, cu indici narativi (unii repetitivi). Nivelurile fabulative sunt și ele dintre cele mai variate.
- 2005 CIUBOTARU, Catolicii, III, 163: 4. Finalul se încheie apoteotic, subliniind succesul pe care îl va avea tânăra fată în fața tuturor celor ce o vor vedea. Este o imagine predilectă a descântecelor de dragoste de la noi, în care discursul fabulativ se îmbină cu dramatizarea scenelor.
Încă 8 citate
✧
(Adverbial)
- 1962 SCL, nr. 1, 97: Ele nu sunt texte fabulativ diferite de cele cuprinse în manuscrisul lui Eufrosin, fiind în realitate decalate după acestea.
– Pl.: fabulativi, -e.
– Fabula + suf. -tiv.
