Înv. Numele celei de-a douăsprezecea litere din alfabetul chirilic.
- 1669 MILESCU, Codex, ap. MIHAIL, Nicolae le Spathaire Milescu, 17: Az, buchi, vede, gloggoli ... caco, liudi.
- 1797 Doc. Buc., I, 396: Este copie scoasă, cuvânt în cuvânt, întocmai după cea adevărată carte, iar la suma stânjenilor, unde să vede loc deschis, fiind cartea veche și roasă …, nu să poate cunoaște ce slovă au fost între caco și între pocdio.
- <1815–1820> BUDAI-DELEANU, Tem. Gram., în Șc. Ardeleană (2018), II, 432: „К κ” să cheamă caco și să pronunție ca și „(capa) κ” grecesc, de unde l-au împrumutat și slovenii, sau, ca și la ghermani, „k”.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1901 SĂGHINESCU, Vocab.
- 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 323: Alfabetul chirilic se compune din următoarele 43 de litere: … „К κ” (kaco).
- 1988 Studii, nr. 3, 279: Singurul element care atrage atenția este lecțiunea evident greșită a slovei п (pocoi) …, slab imprimat în textul tipărit, pe care copistul o vede к (caco).
- 1989 în Bucoavna, 92: Fiind primul abecedar românesc, credem că este potrivit să dăm aici slovele cu caractere unciale și mici …, precum și valorile fundamentale în alfabetul latin: … „К κ” (caco) = (c + e, i = che, chi), (c + a, o, u, ă, î = ca, co, cu, că, cî).
- 1997 MIHĂILĂ, Contrib. Et., 180: Nu este lipsit de interes să adăugăm aici aceste denumiri [ale literelor chirilice]: … „К” – caco.
Încă 8 citate
– Scris și: kaco.
– Var.: înv. cácu (1901 SĂGHINESCU, Vocab.) s. m. sg.
– Din slavon. κáко.
