MED. Rar Referitor la cacochimie; înv. cacochim (1).
- 1862 PONTBRIANT, D.: Cacohimic.
- 1969 Steaua (R.), nr. 7, 86: Dacă ... sângele este într-o cantitate prea mare, se ivește pletora, dacă se modifică calitatea umorilor, intervine o stare cacochimică (= sucuri rele).
Încă un citat
– Pl.: cacochimici, -ce.
– Var.: cacohímic, -ă adj.
– Din fr. cacochymique.