Înv., Munt. (Persoană) care crede în cabule.
- 1893 Lupta, nr. 2 187, 12: În momentul de a face o lovitură mai puternică, „cabulistul” crapă cărțile: dacă iese culoarea roșie, de pildă, e semn bun, dacă va ieși neagră, e pierzanie.
Încă 2 citate
– Pl.: cabuliști, -iste.
– Cabulă + suf. -ist.
Referințe bibliografice:
2024 DELR2 s. v. cabul (delr.lingv.ro).