1.
Sint. JUR. Înv. (Din fr. vote accumulatif) Vot acumulativ = vot acumulat.
- 1888 Românul (Z.), 9 oct., 982: Votul acumulativ și calificativ trebue să ne oprească mai mult, fiindcă representantul acestui vot este o școală de mare vază și care poate face legi chiar pentru viitor.
- 1895 Lupta, nr. 2 675, 2: Sistemele de reprezentare simplă a minorităților sau ale reprezentării empirice, precum este [sic!] sistemul votului acumulativ și sistemul votului limitat, nu au în vedere decât două partide care s-ar afla față în față.
Încă un citat
2.
Adv. Înv., rar La grămadă; în bloc.
- 1891 Telegraful, nr. 25, 98: Dacă au văzut jidovii că câte o comună nu o pot să o ia în arendă, au luat acumulativ mai multe comune.
- 1964 Farmacia, nr. 4, 205: Datele ar putea fi, de asemenea, înscrise acumulativ, în figura 5, acestea fiind un exemplu tipic.
Încă un citat
3.
Adj. Care acumulează (1).
- 1928 AL. O. TEODOREANU, Hronicul, 308: Ritmul este aici lent, acumulativ, întreaga narațiune constituindu-se ca un răspuns la nedumerirea inițială.
- 1937 LOVINESCU, Ist. Lit. Cont., V, 329: Drama e acumulativă, pletorică, retorică, încărcată de scene de prisos, deși pitorești, cu figuri mărețe, epice.
- 1943 FRUNZETTI, Pegas, II, 107: Metoda este complementară celei acumulative de material.
- 1956 VIANU, St. Stil., I, 454: Partea finală a contextului are, deci, caracterul unei enumerări acumulative, în care fiecare element al enumerării este introdus prin legătura anaforică.
- 1974 CIOCULESCU, Itinerar, II, 314: Agârbiceanu … dispunea însă, ca și Sadoveanu, … de un imens capital acumulativ, din copilărie și din adolescență, de impresii și senzații ale unui „pui al naturii”.
- 1975 DUMITRIU, Ist. Log., 599: „Știința normală” matematizată are un progres linear și acumulativ, de sporire a cunoașterii.
- 1975 România liter. (S.), nr. 35, 9: George Bălăiță se lasă cu vizibilă plăcere în voia unui realism acumulativ.
- 1980 LIICEANU, Jurnalul de la Păltiniș, 187: Contextul articolului arăta clar că este vorba … de tăcerea cu valențe didactice, tăcerea acumulativă, regeneratoare.
- 1989 SIMION, Scriit., IV, 480: Poemul își rupe apoi ritmul expozitiv și acumulativ.
- 2005 GALR, II, 860: Discursul oral preferă o formulă constructivă secvențială simplă, paratactică și acumulativă.
Încă 9 citate
4.
Sint. EC. Economie acumulativă = economie bazată pe acumulare.
- 1946 RALEA, Explic. Omului, 253: E aici o interdicție a consumației de instrumente, de inoportunități, de erori, de gafe, adică o suspendare de consumație nu a bunurilor înseși, ca în economia acumulativă, ci a mijloacelor și procedeelor care le realizează.
5.
GEOL. Format prin acumularea de aluviuni.
- 1964 Hidrotehnica, nr. 3, 152: A treia parte cuprinde fitodinamica zonei țărmurilor de tip acumulativ (cu depozite de aluviuni).
- 1968 An. Inst. Geol., VIII: „Familia este caracterizată – arată acad. N. C. Cernescu – printr-un mod specific de manifestare a procesului bio-acumulativ și a procesului eluvial, care condiționează formarea și migrarea elementelor componente ale solului”.
- 1979 An. Inst. Geol., 83: Toarte terasele amintite mai sus sunt de tip acumulativ, la care, însă, depozitul de terasă este aproape întotdeauna depășit de nivelul următor de eroziune.
- 1998 D. Geol., 133: Grind … formă acumulativă în cadrul albiei majore a unui râu.
- 2018 Banatica, XXVIII, 232: Răcășdia este parte a Depresiunii Oraviței și prezintă două tipuri principale de câmpie: câmpia înaltă (acumulativ-erozivă) și câmpia joasă (de acumulare aluvo-proluvială și de divagare).
Încă 4 citate
– Pl.: acumulativi, -e.
– Din fr. accumulatif.
Referințe bibliografice:
1988 DEX – S; 2001 MDA, I; 2007 DEXI.
