1.
BOT. Spin mic, subțire și drept, la unele plante.
- 1893 Analele Acad. Șt., seria 2, tom XIV, 89: [Plantele fanerogame și criptogame vasculare]: Pedunculii mai scurți decât fructele, ori abia egal de lungi, muniți ici colea cu aciculi.
- 1923 I. PRODAN – BUIA, Flora, I, 563: Tulpinile [sunt] acoperite … cu aciculi mai scurți, erecți sau înclinați.
- 1932 Bul. Agron., III, 348: Ramuri foarte solide, prevăzute cu aculei curbați, solzi, cu numeroși aciculi setiformi și sete glandulifere.
- 1956 Flora, IV, 787: Ramuri cu numeroși ghimpi subulați, robuști, drepți sau suberecți …, în amestec cu aciculi și sete, glanduloase și neglanduloase, foarte rar nearmate.
- 1965 Rev. Păd., nr. 5, 257: Această specie atinge înălțimea de 1–1,5 m, având pe tulpină și ramuri ghimpi subțiri, lungi până la 5 mm, drepți, cu numeroși aciculi.
Încă 4 citate
2.
GEOL. Formațiune asemănătoare cu un ac.
- 1975 St. Cerc. Econ. – Geol. Tehn., 57: Actinotul (0.8%) poate fi uneori remarcat sub formă de aciculi fini slab verzui.
3.
ZOOL. (La unele specii de viermi) Fir de păr în formă de ghimpe.
- 1975 DEX.
– Pl.: aciculi.
– Din fr. acicule.
Referințe bibliografice:
1980 D. Biol.; 2001 MDA, I; 2003 D. Etim. Term. Șt.2, 12; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
