Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACÍD, -Ă s. m., s. n., adj.
I. S. m., s. n.
1. S. m., s. n. CHIM. Denumire generică pentru un număr mare de compuși cu gust acru2 (I 1) și miros înțepător, cu efect coroziv, care în soluție apoasă eliberează ioni de hidrogen și înroșesc hârtia de turnesol; înv. acrime (3), acreală (5).
  • 1813 MAIOR, Învăț. Vin., 87/1: Măcar cât arama pentru înveninata, carea la atingerea acidelor (a lucrurilor care au în sine acrime) o sloboade, rugină.
  • 1829 Albina Rom., nr. 21, 832/11: Veninoase sunt nu mai puțin compozițiile de aramă … aseminea ațidele sau acrimile minerale precum vitriolul, ațidul de pucioase, ațidul de silitră, multe preparate seau gătite din plumb, precum zahăr de plumb.
  • 1837 J. CIHAC, Ist. Nat., 439/12: [Țincul] să topește înainte de a să roși, arde cu o pară albastră și să desface în toate ațidurile (acrimile).
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 209: Contra arsurei acidurilor … se grăbește a spăla rana, cu apă mult acidulată.
  • 1852 MARIN, Prescurtare de himie, I, XIV/14: Acidii se împart în doă: oxacidi și hidracidi.
  • 1856 BARASCH, Ist. Nat., I, 65/25: Acidele (acides, Säuren) în mineralogie sânt puține, adică rar se întâmplă în pământ acide libere (nelegate c-un alt mineral).
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D.
  • <1875–1876> CONTA, Teor. Fatal., 144: Să punem degetele uneia dintre extremitățile de dinapoi [ale unei broaște] în contact cu o leacă de acid.
  • 1883 EMINESCU, Pub., V, 281: Precum există acide în stare a discompune orice corp anorganic, astfel există negațiuni capabile a nimici întreg complexul de idei abituale ale unui popor.
  • 1887 România lib. (C.), nr. 3 022, 3: Împuțirea vinului … se ivește la vinurile care … sunt sărace în alcool și acid.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 364: Matrița se unge ușor, dar în mod egal, cu o amestecătură de seu curat, fără acizi (acreală) și cu untdelemn bun.
  • 1937 Enc. Agr., I, 400: Toți acizii cuprind hidrogen ce se poate înlocui total sau în parte printr-un metal.
  • 1942 ARGHEZI, Lina, 145: Masa neacoperită cu zinc s-a rezervat acidelor și sticlăriilor speciale.
  • 1948 IONESCU-MUSCEL, Tr. Țesătorie, 128: E necesar ca lanțul molecular al amidonului să fie rupt cu ajutorul acizilor.
  • 1959 BELEA, Prim. Ajutor, 95: Substanțele chimice care pot da arsuri ale pielii sunt acizii și bazele tari.
  • 1971 I. P. CULIANU, Arta fugii, 116: Bănuiam că e uleiul vegetal care apare la orice ardere uscată și am încercat să-l spăl cu acizi puternici.
  • 2005 GOMA, Jurn., XIII, 122: Dacă „bătrânii” îi execută pe tinerii nebuni, o vor face în taină, cadavrele lor vor fi arse, vor fi dizolvate în acid – ca să nu rămână nici urmă din ei.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1928 VORONCA, Ulise, 129: Sondele de petrol trec din mână în mână ca pălăriile de paie Grânele sunt rânduite în eprubete ca acizii.
  • 1936 BLECHER, Întâmplări, 93: În casele acelea aș fi vrut să trăiesc, să mă pătrund de intimitatea lor, lăsând toate reveriile și toate amărăciunile să se dizolve în atmosfera lor ca într-un acid puternic.

✧ Sint. CHIM. Acid acetic v. acetic.
✧ Sint. FARM. Acid acetilsalicilic v. acetilsalicilic.
✧ Sint. CHIM. Acid adipic v. adipic.
✧ Sint. CHIM. Acid ambric v. ambric.
✧ Sint. CHIM. Acid arsenic v. arsenic.
✧ Sint. CHIM. Acid arsenios v. arsenios.
✧ Sint. CHIM. Acid ascorbic v. ascorbic.
✧ Sint. CHIM. Acid azotic v. azotic.
✧ Sint. CHIM. Acid azotos v. azotos.
✧ Sint. CHIM. Acid barbituric v. barbituric.
✧ Sint. CHIM. Acid benzoic v. benzoic.
✧ Sint. CHIM. Acid bibazic v. bibazic.
✧ Sint. CHIM. Acid biliar v. biliar.
✧ Sint. CHIM. Acid boracic v. boracic.
✧ Sint. CHIM. Acid boric v. boric.
✧ Sint. CHIM. Acid butiric v. butiric.
✧ Sint. CHIM. Acid camforic v. camforic.
✧ Sint. CHIM. Acid carbolic v. carbolic.
✧ Sint. CHIM. Acid carbonic v. carbonic.
✧ Sint. CHIM. Acid cerenic v. cerenic.
✧ Sint. CHIM. Acid cianhidric v. cianhidric.
✧ Sint. CHIM. Acid citric v. citric.
✧ Sint. CHIM. Acid clorhidric v. clorhidric.
✧ Sint. CHIM. Acid de oțet v. oțet.
✧ Sint. CHIM. Acid de pucioasă v. pucioasă
✧ Sint. CHIM. Acid de silitră v. silitră
✧ Sint. BIOL. Acid dezoxiribonucleic v. dezoxiribonucleic.
✧ Sint. CHIM. Acid fenic v. fenic.
✧ Sint. CHIM. Acid fluorhidric v. fluorhidric.
✧ Sint. CHIM., MED. Acid folic v. folic.
✧ Sint. CHIM. Acid formic v. formic.
✧ Sint. CHIM. Acid fosforic v. fosforic.
✧ Sint. CHIM. Acid galic v. galic.
✧ Sint. CHIM. Acid glutamic v. glutamic.
✧ Sint. CHIM. Acid gras v. gras.
✧ Sint. CHIM. Acid hialuronic v. hialuronic.
✧ Sint. CHIM. Acid hidrocloric v. hidrocloric.
✧ Sint. CHIM. Acid hidrosulfuric | Acid idrosulfuric v. hidrosulfuric.
✧ Sint. CHIM. Acid hipoazotic v. hipoazotic.
✧ Sint. CHIM. Acid iodhidric v. iodhidric.
✧ Sint. CHIM. Acid lactic v. lactic.
✧ Sint. CHIM. Acid mineral v. mineral.
✧ Sint. CHIM. Acid muriatic v. muriatic.
✧ Sint. CHIM. Acid naftenic v. naftenic.
✧ Sint. CHIM. Acid nicotinic v. nicotinic.
✧ Sint. CHIM. Acid nitric v. nitric.
✧ Sint. CHIM. Acid nucleic v. nucleic.
✧ Sint. CHIM. Acid oleic v. oleic.
✧ Sint. CHIM. Acid organic v. organic.
✧ Sint. CHIM. Acid oțetos v. oțetos.
✧ Sint. CHIM. Acid oxalic v. oxalic.
✧ Sint. CHIM. Acid palmitic v. palmitic.
✧ Sint. CHIM. Acid picric v. picric.
✧ Sint. CHIM. Acid picrinic v. picrinic.
✧ Sint. CHIM. Acid prusic v. prusic.
✧ Sint. CHIM. Acid racemic v. racemic.
✧ Sint. CHIM. Acid ribonucleic v. ribonucleic.
✧ Sint. CHIM. Acid salicilic / Acid salis v. salicilic.
✧ Sint. CHIM. Acid silicic v. silicic.
✧ Sint. CHIM. Acid stearic v. stearic.
✧ Sint. CHIM. Acid succinic v. succinic.
✧ Sint. CHIM. Acid sulfhidric v. sulfhidric.
✧ Sint. CHIM. Acid sulfuric v. sulfuric.
✧ Sint. CHIM. Acid tanic v. tanic.
✧ Sint. CHIM. Acid tartaric v. tartaric.
✧ Sint. CHIM. Acid uric v. uric.
✧ Sint. CHIM. Acid vegetal v. vegetal.
2. S. m. Fig. Cinism, sarcasm, spirit ironic; p. ext. critică aspră.
  • 1921 LOVINESCU, Crit., IV, 199: O aprigă pasiune literară, clandestină, compromițătoare, pe care n-a putut-o distruge acidul puternic al indiferenței publice.
  • 1930 VORONCA, Proze, I, 62: Țin ochii deschiși în acidul de insomnie al tenebrelor, simt cum inima se încetinează sau se accelerează la o amintire.
  • 1956 LABIȘ, Lupta cu inerția, 24: Amanți ai morții … eu vă blestem în numele durerii Ce-a ros în noi cu asprii ei acizi; Vă pălmuiască mânecile goale Zbătute-n-vânt a mii de invalizi.
  • 1966 Teatru, nr. 9, 88: S-a găsit adeseori în fața unor vicii pe care nici acidul comediei sale nu le putea dizolva.
  • 1970 IVASIUC, Păsările, 390: Trebuiau folosite alte metode, un acid mai tare, severitatea era o secretă prețuire. – Ascultă … ce te-ai apucat să faci la uzină? Ce-i tot scandalul ăsta pe care-l produci?
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 667: Inteligența sclipitoare, dialogul antrenant, ironia fină, acidul sarcasmului, fantezia și verva sa caustică fac din Lucian marele satiric și pamfletar al antichității grecești.
  • 2000 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., II, 186: Spălându-și în acizii cinismului mizantropia și înfrângerile, Daneliuc își cultivă frenetic poza de „macho” copleșitor prin sarcasm … paralele cu absorbția nesățioasă de tipologii viciate iremediabil de deriziune, prin medii caudate, incitante.

II. Adj.
1. CHIM. Care are proprietățile unui acid (1), care conține un acid (1).
  • 1840 POENARU – AARON – HILL, Vocab., I.
  • 1852 BREZOIANU, Man. Săn., 26/5: Nu tăia nimic acolo ce-ar putea să răspândească un miros plăcut sau nu … nici vase cu flori, nici medicamente acide sau țiperigoase.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1906 G. IONESCU, Călăuza tipogr., 192: Apele acide sunt formate din apă, ce conține … acizi grași.
  • 1932 Asanarea lacurilor, 145: Pentru asanarea lacurilor din nordul Capitalei pe lângă primenirea apelor este nevoie ca primăria să impună fabricilor … de a-și trata apele uzate, insalubre, acide etc. înainte de a le vărsa în râu.
  • 1937 Enc. Agr., I, 43: Se iau 10 cm3 din soluția acidă în care se toarnă 2–3 picături din soluția de fenolftaleină.
  • 1951 Fauna îndrumător, I, 23: La început digestia este pepsică (acidă), apoi ea devine tripsică (alcalină).
  • 1955 MARINESCU, Pag. Alese, 46: Studiul ultramicroscopic al digestiunii pepsice în mediu acid ar ataca granulele de albumină.
  • 1989 Man. Instalații Tehn. XII, 105: Apa murdărită sau acidă duce la coroziunea rapidă a instalației, la înfundarea orificiilor de scurgere prin sedimentarea suspensiilor.
  • 2004 MATEȘ, Patol. Animalelor, 104: În focarul inflamator se produc perturbări metabolice și electrolitice, cu acumulări de substanțe acide care modifică pH-ul local.

✧ Fig.
  • 1919 I. BARBU, Add., 62: Aud cum se destramă un suflet undeva, Departe, în a ploii acidă melopee.
  • 1934 ARGHEZI, Ochii Maicii, 30: Frunzele și florile îi creșteau lângă o apă de vitriol și se desfoiau în oglinda ei acidă.
  • 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 133: Melancolia nu-i un sentiment acid, nu arde trupul.

✦ (Despre precipitații, mai ales despre ploaie) Care presupune căderea din atmosferă la nivelul solului și al apei a unor particule de acid (1).
  • 1974 Energetica, nr. 3, 92: Un exemplu interesant îl constituie așa-numitul transport de oxizi de sulf din Marea Britanie și R. F. Germania spre Țările Scandinave, unde aceștia, spălați de umiditatea din aer, cad sub formă de „ploaie acidă”, mărind pH-ul apelor naturale, de suprafață și al solului.
  • 1998 Bul. Com. Monum. (SN), nr. 1–2, 107: [Rășinile sintetice] pot doar încetini procesul de excoriere și descuamare a suprafețelor de piatră, dar nu pot evita și acțiunea înghețului, nici cea a sulfatării carbonaților de calciu, acolo unde aceasta din urmă este favorizată de combinația între particule carbonice, … oxigen și ploi acide.
  • 2005 DEM, II, 23: În mod obișnuit se vorbește de ploaie acidă, ceață acidă, zăpadă acidă.
  • 2010 România lib. (Z), în DCR3, 261: Unii autori consideră chiar că deficiența de magneziu din alimentele consumate ar avea un caracter endemic în țările dezvoltate, datorită fenomenelor de ploaie acidă și a procedeelor neadecvate de gastrotehnie a alimentelor.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 2007 Apostrof, nr. 7, 22: Luna e roșie și mică. Sângerează. Eu nu pot. Din mine nu iese. E secetă. Doar sudoarea pe frunți Ca o ploaie acidă Ne găurește tâmplele Până ce ni se văd sentimentele băltind.
✧ Fig.
  • 2000 Tribuna econ., nr. 9–17, 38: Sunt asimilate salariilor în vederea impunerii: Ploaie acidă cu impozite !? [Titlu]
✧ Sint. MED. (Din fr. fermentation acide) Fermentație acidă = transformarea glucidelor în diverși acizi organici.
  • 1899 MINOVICI, Putrefacția, 62: A treia serie constituită din coleoptere din genul Dermestes și de fluturi din genul Aglossa, atacând cadavrele, când substanțele grase ale părților moi au început fermentația acidă.
  • 1933 Universul (C.), nr. 47, 6: Cum fermentația acidă este la început sulfitarea vaselor se face foarte slab, pentru a nu omorî sau împiedica bacteriile în dezvoltarea lor.
  • 1965 Rev. Chim., nr. 2, 86: În cazul când aceste condiții nu pot fi respectate, în locul fermentației metanice au loc fermentația acidă, pH = 5 sau 6, formarea de spumă și degajarea de gaze cu conținut de H2S, CO2 și N.

✧ Sint. GEOL. (Din fr. roche acide) Rocă acidă | Mineral acid = rocă eruptivă, suprasaturată în silice, care se găsește în natură, de obicei, sub formă de cuarț.
  • <1925–1926> An. Inst. Geol., 275: Cu toată alcalicitatea și bogăția în fier și sodiu a acestor roci, este remarcabilă lipsa amfibolilor si a piroxenilor sodici, ceea ce face ca roca să rămână hololeucrocrată în cea mai mare parte a cazurilor (rocile acide intermediare și multe din rocile bazice).
  • 1939 SCRIBAN, D., 1068: Protogin … O rocă acidă eruptivă care constitue masivul muntelui Alb (Mont Blanc).
  • 1962 Man. Geol. XI, 19: Granitul este o rocă acidă.
  • 1962 Man. Geol. XI, 14: Cuarțul, feldspații, micele etc. … se numesc minerale albe sau minerale acide.
  • 1973 An. Inst. Geol., 267: Rocile acide din faciesul granitoidelor de Cărpiniș se comportă invers; ele conțin ortoză normativă între 10,56 și 16,12% și anortit între 13,34 și 17,24%.
  • 1998 D. Geol., 67: În rocile acide, concentrația de Co este scăzută.

✧ Sint. PEDOL. (Din fr. sol acide) Sol acid = sol cu reacție acidă, datorită proporției mari a ionilor de hidrogen.
  • 1937 Enc. Agr., I, 210: Fosfații de fier și aluminiu din solurile acide foarte insolubili, se convertesc în parte în fosfați mono-, bi- și tricalcici.
  • 1966 DER, IV, 550: Deoarece [sulfatul de amoniu] acidifică solul, este indicat mai mult pe solurile alcaline de stepă și pe sărături. Pe solurile acide și neutre se folosește împreună cu carbonatul de calciu, care neutralizează aciditatea.
  • 1979 D. Agron., 60: Pe solurile acide se aplică carbonat de calciu.
  • 1982 D. Ecol., 46: Climatul regiunii, de tip continental moderat, caracterizat prin vânturi calde, vestice (austrul), precipitații relativ abundente (800–1 000 mm /an), precum și solurile acide de pădure (brune sau brune-gălbui) au permis creșterea în zonă a arboretelor de castan comestibil.
  • 2006 Universul plantelor4, 551: Carența lui [a molibdenului] se manifestă mai ales pe solurile acide. La graminee apar frunze clorotice și necrozate la vârf, creșterea redusă, înflorire slabă.

2. (Despre băuturi sau mâncare) Cu gust acru2 (I 1), înțepător.
  • 1850 BREZOIANU, C. Agric., III, 314/14: Sucurile acide și verzui, printr-o lucrare tainică a naturei, s-au metamorfosat în sucuri zaharoase.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1910 BIANU, D. Săn., 13: Această acrime este și mai mare atunci când am înghițit băuturi sau alimente care sunt acide prin ele însele, ori au aplecare de a deveni astfel.
  • <1942–1950> NISTOR, Ist. Bucov., 85: Apele sulfuroase de la Iacobeni și cele acide de la Dorna începură să atragă lumea chiar și din Apus pentru tratament.
  • 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 265: În India … carnea – afară de cea de pasăre – era pregătită numai fiartă; dar i se dădea gust adăugându-i-se sosuri de ierburi acide, de agrișe, de sucuri de fructe (lămâi, portocale, rodii etc.).

✧ P. anal.
  • 1933 CĂLINESCU, Cartea nunții, 34: Jim … strivi două boabe de strugure pe cerul gurii. Sub impresia de răcoreală acidă se simți întors iarăși la aerul proaspăt al prezentului.
✧ (Substantivat)
  • 1899 N. A. BOGDAN, Arta, 90: Trebuie a se înlătura cu îngrijire dintre mâncări piperul, acidele fermentate, glucosele.
3. (Despre miros) Pătrunzător, neplăcut, înțepător.
  • 1905 Arh. Vet., nr. 3, 162: Mai întâi animalul îndoaie capul pe gât, apoi îl întinde brusc lăsând să se scurgă materii alimentare pe nări, dar care nu au mirosul acid caracteristic al substanțelor ce au stat în stomac.
  • 1926 TEODOREANU, La Medeleni, II, 7: Mirosul acid al cernelii stăpânea … ca prezența unui destin.
  • 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 68: Lacrimile i se opriseră la fel de brusc așa cum începuseră, inspira cu aviditate mirosul nou al trupului ei, un miros tare, puțin acid, care îi urca dintre coapse.

✧ P. anal.
  • 1936 BLECHER, Întâmplări, 42: În sală domnea o căldură puturoasă și acidă de baie publică.
4. Fig. Caustic, chinuitor, mușcător; răutăcios; ironic.
  • 1912 ARGHEZI, Spini, I, 243: Și-atunci, prefăcându-se că ignoră „Facla”, pe care o citesc cu o poftă foarte regulată, – e răul lor necesar, – se scapă sufletul lor cu o ieșire acidă și caustică.
  • 1927 PAPADAT-BENGESCU, Concert, 361: Chema pe Aimée în glumă – atât cât știa el glumi – ministrul palatului. Aceeași denumire i-o dăruia cu ton mai acid atunci când vreo inovație îi displăcea, cum de pildă, fusese schimbarea grădinarului.
  • 1930 C. PETRESCU, Calea Victoriei, 206: Doctorul … avea cu totul altă înfățișare în camera unui bolnav. Nu mai părea omul acid și disprețuitor.
  • 1945 ARGHEZI, Cortina, 464: Dezrădăcinarea plătită cu ani de suferință cinstită, într-o lume interlopă și într-o atmosferă acidă, fatală aventurierilor fără vlagă, n-a putut să o facă [pe Romanitza] să-și uite neamul și țara.
  • 1984 Teatrul (R.), nr. 6, 33: Inteligența ei acidă, ascuțită, pare în ultima vreme umbrită.
  • 1992 MIHĂILESCU, Lit. Postceauș., I, 30: Până și impresiile de lectură sunt reduse, nu cu acea furie a calificativelor tranșante din Jurnalul lui Jeni, ci tot dintr-un soi de pudoare. Ici și colo un Pascal, un Nietzsche, Nerval, Unamuno, un citat din Bălcescu … Plus câteva note acide la adresa veninului cioculescian.
  • 2004 GOMA, Jurn., XII, 219: Cioran … nu retractează nimic din acidele rânduri anti-semite.
  • ante 2005 MARINO, Libertate, 116: Un cronicar muntean reține, de pildă, o reacție acidă a stolnicului despre nepotul său Constantin Brâncoveanu: „Vezi ce prost e domnul când nu sunt eu acolo”.

– Pl.: (I) acizi, înv., rar (m.) acidi, înv. (n.) acide, aciduri; (II) acizi, -de.

– Var.: înv. ațíd (pl. ațide și ațiduri) s. n., adj., ațídum (1838 ALBINEȚ, Macr., 131/2) s. n.

– Din fr. acide, lat. acidus, -a, um.

Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1964 D. Chim.; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 152, 154, 182; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar