Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACCELERÁȚIE s. f.
1. Creștere a vitezei unui corp în mișcare în raport cu unitatea de timp; FIZ. mărime vectorială definită ca derivata vectorului viteză în raport cu timpul.
  • 1848 NEGULICI, Vocab.
  • 1857 MARIN, Noțiuni de fisică, 308: Iată altă mașină …, în care mișcarea de rotație poate să se privească ca prea regulată, și care, încă, poate păstra această regularitate în timp de ore întregi, fără întârzire nici accelerație.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1862 PONTBRIANT, D.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1892 MO, nr. 258, 6 931: Proprietățile generale ale corpurilor … Mișcarea uniformă, variată, accelerația. Mișcarea uniformă accelerată. Masa.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1921 Transilvania, nr. 9–12, 882: După definiția mecanicei clasice accelerația aceasta îi este imprimată lui B printr-o forță egală cu masa bilei înmulțită cu accelerația.
  • 1934 ZARIFOPOL, Arta liter., I, 274: A-ți ucide adversarul este bine – sunt afirmări în același costum de obiectivitate ca și: forța este egală cu masa înmulțită cu accelerația.
  • 1951 CARAFOLI, Aerodin., 327: Problema constă deci în căutarea potențialului accelerațiilor, pe care l-am notat cu φ și care este o funcție armonică.
  • 1957 T. V. IONESCU, Electricitatea., 245: Am găsit următoarele rezultate pentru elongație, viteză și accelerație, în diversele cazuri particulare când am considerat, pe rând, masa m, coeficientul cuasielastic K și coeficientul de frecare μ.
  • 1969 Man. Aparate măsurat, 185: De multe ori, informația căutată se referă la mărimi implicând o energie care se dezvoltă sau acționează în fenomenul studiat, de exemplu: energie mecanică (forță, presiune, deformație, deplasare, debit, viteză, accelerație); energie chimică (potențial electrochimic).
  • 1983 HOBANA, SF, I, 16: Traiectoria fiind deviată și elipsa alungită, datorită accelerației imprimate de atracția lunară, marea axă e deviată și ea.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 221: Singurele organe de simț rămase active și dominante erau canalele semicirculare din stânca tâmplelor, cele ce-nregistrau curbele și accelerația.

✧ Fig.
  • 1872 KOGĂLNICEANU, Orat., II3, 158: Fiecare din noi poate că avem o familie, poate că ni se depeșează că nevasta sau copilul este bolnav; ei bine, într-un asemenea caz, cu toată dorința … să meargă mai curând acasă, nu este cu putință să ajungă decât prea târziu, căci nu-i este cu putință să găsească accelerațiunea aceea pe care o putea găsi mai nainte.
  • 1883 EMINESCU, Fragmentarium, 346: Orice om reprezintă o putere și o direcție de mișcare. Inconstanța politică consistă într-asta că, atunci când simți că unul are să se urce, te anini de poalele lui. Când simți că o direcție a ajuns culmea accelerațiunii și are să învingă, te anini de poalele ei.

✧ Sint. ASTRON. Hapax Accelerațiune siderică = „diferența dintre ziua siderală și cea solară medie. ” (2015 Term. Astron.)
  • 1898 Enc. Rom., I, 21: A[ccelerațiune] siderică = diferența dintre ziua siderică și civilă sau tropică adică 3’56·5’’, cu cât e mai lungă ziua civilă decât cea siderică.
✧ Sint. ASTRON. Hapax Accelerațiune selenică = „scurtare a timpului din revoluțiunea lunei, ce se produce prin influențarea planetelor asupra căii pământului.” (1898 Enc. Rom., I)
  • 1898 Enc. Rom., I, 21.
✧ Sint. ASTRON. (Din fr. accélération séculaire) Accelerație seculară | Accelerațiune seculară = inegalitate neperiodică a mișcării Lunii observată într-o perioadă lungă de timp; ecuație seculară.
  • 1893 Analele Acad. Dezbat., seria 2, tom XV, 36: Halley, comparând observațiunile eclipselor ce ne-a lăsat Ptolome în Almagest cu observațiunile arabilor și cu observațiunile moderne, descopere o inegalitate remarcabilă în mișcarea lunei, accelerațiunea seculară.
  • 1893 Analele Acad. Dezbat., seria 2, tom XV, 40: Astfel fiind, se pune întrebarea dacă accelerația seculară a mișcărei medie a lunei nu ar proveni din o perturbație seculară a semi-axei sale celei mari.

✧ Sint. FIZ. Accelerație tangențială = proiecție a accelerației pe o tangentă la traiectorie.
  • 1932 Gazeta mat., 141: Să se calculeze accelerația tangențială și normală. Să se arate că accelerația lui M este proporțională cu ordonata punctului M.
  • 1957 LTR2, I, 37: [Accelerația lineară] are o componentă tangențială a , numită accelerație tangențială.
  • 1980 D. Mec., 69: Punctele de pe acest cerc nu au decât accelerație tangențială.

✧ Sint. FIZ. (Din fr. accélération gravitationnelle) Accelerație gravitațională | Rar (Din fr. accélération de la gravité) Acelerația gravitației = accelerația pe care o au corpurile în cădere liberă; accelerația de mișcare a corpurilor într-un câmp gravitațional, în vid, depinzând de poziția punctului față de centrul de atracție.
  • 1940 MO, nr. 202, 4 966: Aruncarea verticală a corpurilor. Proporționalitatea forțelor cu accelerațiile, unitatea de forță. Accelerația gravității, forța gravității.
  • 1948 V. MARIAN – ȚIȚEICA, C. Fiz., II, 20: G este accelerația gravitațională.
  • 1951 CARAFOLI, Aerodin., 5: Dacă g este accelerația gravitației, există relația g = r x g.
  • 1969 SORESCU, Teor. Sferelor, 101: Urmuz … se va lăsa cu toată greutatea sa lunară pe pedală. Se va arunca pe ea ca pe o fereastră, de la turnul cel mai înalt. Forța fiind mai mare, accelerația gravitațională – confuziile lui vor fi mortale.
  • 1978 SIMOI, Cibernetica, 297: Puterea globală a râului de debit D care cade de la înălțimea medie (z), accelerația gravitațională fiind (g), este egală cu produsul: PEn = Dgz = stat.
  • 2011 MO, nr. 28, 3: În cazul operatorilor de transport … Să efectueze transportul asigurând un sistem de fixare a încărcăturii astfel încât acesta să reziste la forțele exercitate atunci când vehiculul este supus la următoarele accelerații: (i) decelerare de 0,8 x g (accelerație gravitațională) spre față; (ii) decelerare de 0,5 x g (accelerație gravitațională) spre spate.

2. Accelerare (1); intensificare a unui fenomen sau proces; dezvoltare.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1899 MINOVICI, Putrefacția, 42: Această accelerație a descompunerei putrede nu se poate explica decât tot prin invasiunea intravitală a microbilor intestinului.
  • <1928–1938> STREINU, Crit. Liter., I, 255: Procesul social în discuție [circulația de la o clasă la alta] este așadar specific prin accelerație țării noastre, este unic și, pornind din însăși structura unei societăți exclusiv agrare, este și adânc.
  • 1980 M. H. SIMIONESCU, Breviarul, 265: Epoca noastră va cunoaște o accelerație fără precedent, ca atare vom avea un calendar al cuceririlor epocale.
  • 1982 Studii, nr. 1, 173: Ulterior … ea [evoluția numerică a populației] devine impetuoasă, fiind declanșată de condițiile deosebit de favorabile create de unirea Transilvaniei cu România și cunoscând o accelerație impresionantă după începerea construcției socialiste.

✧ Fig.
  • 1929 ARGHEZI, Tablete Cron., II, 231: Panta de alunecare în neant [a organizării bisericii] s-a înclinat aproape vertical și căderea ia o accelerație ce nu mai poate fi stăpânită de vechile frâne ruginite.
  • 1931 ARGHEZI, Pensula, 221: De la Pallady cel de-acum cincisprezece ani, când artistul avea numai patruzeci și cinci, până azi accelerația lui a fost apreciabilă cu ochiul liber și impetuoasă, vine la noi continuu, ca în ecranul cinematografic expresul.

3. MEC. Accelerator (2).
  • 1973 D. R. POPESCU, Vân. Regală, 20: A apăsat ușor pe accelerație, să plece.
  • 1981 Viața rom. (R. US), nr. 6, 10: După care m-am suit în Jaguarul meu hidramat, am făcut contactul, am apăsat pe accelerație și în câteva secunde am ajuns la viteza maximă; sunt singur, n-am casă, n-am masă, n-am rude; sunt un circ ambulant.
  • 1986 D. CRISTESCU – RĂDUCU, Automobilul, 255: În timpul rodajului, pornirea automobilului de pe loc se va face numai cu motorul ajuns la temperatura de regim și nu se va grăbi încălzirea lui prin forțarea acționării accelerației sau a șocului.

✧ Sint. (Din fr. pédale d’accélération) Pedală de accelerație v. accelerație (3).
  • 1986 D. CRISTESCU – RĂDUCU, Automobilul, 74: Înfundarea treptată a filtrului cu praful aspirat odată cu aerul micșorează suprafața de trecere a aerului spre carburator …, producând mai întâi un mers neregulat al motorului și lipsa de reacție a acestuia la apăsarea pedalei de accelerație, apoi oprirea motorului.
  • 1992 Even. Zilei, nr. 11, 2: [Șoferul] încarcă autoturismul cu cinci pasageri și, hotărât să învingă spațiul și timpul, apasă cu nesaț pe pedala de accelerație.

✦ P. ext. Apăsare pe pedala de accelerație. Cf. accelerare (4).
  • 1969 M. H. SIMIONESCU, Bibliografia gener., 263: Când s-a dat semnalul bătăliei, primele care au intrat în foc au fost limuzinele, niște improvizații de motociclete carosate larg și neglijent în ateliere de provincie. Nu aveau nici o șansă. Șoferii-îngeri le-au reperat la o cotitură și le-au scos din luptă după câteva accelerații.
  • 1986 D. CRISTESCU – RĂDUCU, Automobilul, 242: Lucrări de diagnosticare: … Verificarea tensiunii de amorsare a bujiilor și a dozajului amestecului carburant la accelerații bruște ale motorului.

– Pl.: accelerații.

– Var.: înv. accelerațiúne s. f.

– Din fr. accélération, lat. acceleratio, -onis.

Referințe bibliografice:
1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1939 SCRIBAN, D.; 1931 CADE; 1949 LTR, I; 1975 DEX; 1972 D. Fiz.; 1993 D. Enc. I; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2011 URSU – URSU, Împr. Lex. III1, 65; 2023 Term. Astron.; 2023 DELR2 s. v. accelera (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar