BIS. Carte care conține textele celor mai cunoscute acatiste (1); acatist (2).
- 1746 Doc. Olt., 176: Această sfântă carte, ci să chiamă Evanghelie iaste cumpărată di Alexie Buciumeanu însă și cu alte cărți: un minei…, un moliftelnic cu tl. 4 și un acatistier cu tl. 1 bani 30.
- 1774 în DA, I1, 12: Acatistier … Blaș. [Titlu]
- 1793 ap. ȘTREMPEL, Copiști, 268: Acatistier … Această carte cu multe rug<ă>ciuni … s-au scris la sf<â>ntul Schit al Găvanului.
- 1823 în DA, I1, 12: Acatister acum întăiu întru acest chip tipărit… București. [Titlu]
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1892 URECHIA, Ist. Școalelor, I, 153: Pe lângă aceste cărți a mai apărut diferite opere eclesiastice, precum: Aghezmătarul portativ, tipărit la Iași; Funia întreită dogmatică, idem; Acaftisterul Episcopului Neofit, la Bucuresci.
- 1893 DDRF, I.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1913 AGÂRBICEANU, Schițe, III, 229: [Veniamin] începu să răsfoiască prin Acatistier până ce ajunse la o față pe care erau înșirate icoase și condace, unul subt altul, și numerotate cu numere arabe până la șapte.
- 1929 Adevărul, nr. 13 973, 2: Așa citesc scris de mâna lui Nicolae Carada, într-un acatistier elegant tipărit și tot atât de elegant legat în piele verde cu chenare aurite.
- 1939 Universul (C.), nr. 39, 6: Ochii sprinteni ai bătrânului se fixară amărâți în lornieta doamnei, apoi coborâră plouați pe coperta unui acatistier.
- 1948 Universul (C.), nr. 157, 2: La tipărirea acatistierului, să se caute de către cei pricepuți și pasionați toate acatistele – sunt și în limba noastră traduse – și să se editeze o carte bogată, dată din original pe limbă curată.
- 1972 DUȚU, Cărțile de înțelepciune, 31: După ce se editează pentru uzul școlar Catehisme și Acatistiere, se ajunge, dar nu într-o evoluție lineară, la cartea ce prefigurează „abecedarul” modern.
- 1991 România liter. (S.), nr. 47, 4: S-au folosit de rugăciunile presărate de-a lungul liturghiilor sau de cele adunate cu migală și tipărite repetat in Molitvenice și Acatistiere.
Încă 14 citate
– Pronunțat: -ti-er.
– Pl.: acatistiere.
– Var.: înv., rar acatistér, acaftistér, acatiftér (<1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.)), acatifstér (<1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.)) s. n.
– Acatist + suf. -er (= ar). – Acatistier, după modelul lui catavasier, liturghier.
Referințe bibliografice:
1893 DDRF, I; 1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3; 1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1 ; 1966 CIORĂNESCU, D. Etim.; 2000 MDA, I; 2007 DEXI; 2008 D. Term. Muzic.2; 2015 Form. Cuv., IV , 287; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
