1.
Deficiență a intelectului; incapacitate de a înțelege ceva de ordin abstract, teoretic.
- 1842 ASACHI, Lex., I, 691/23: Acatalepsie, nepricepere.
- 1840 POENARU – FLORIAN – HILL, Vocab., 7.
- 1844 Curier a. sexe, V, 356: Acatelepsie, la antici era starea minții unui elev în quare se afla până nu înțellegea doctrina filosofică a maestrului. § Astăzi acatalipsie se dice neputința de a pricepe un lucru que nu se poate pătrunde cu mintea. § un fel de maladie que ardică omului întelegința. [Vocabular]
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1987 D. Enc. Psihiatr., 29: Acatalepsie … în accepțiunea psihopatologică, rar utilizată, desemnează scăderea sau dispariția unei grupe sau a majorității funcțiilor psihice, … fenomen care are caracter persistent și, de obicei, evolutiv, ducând treptat la pierderea capacității intelectuale a subiectului.
Încă 9 citate
2.
FILOZ. Doctrină a filozofului sceptic grec Pyrrhon, care susținea că nicio afirmație nu poate
fi mai adevărată decât alta, opunându-se atât dogmaticilor, cât și sofiștilor; scepticism (2).
- 1859 BĂLĂȘESCU, D.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
Încă 4 citate
3.
MED. Nesiguranță asupra diagnosticului.
- 1969 D. Medical (1969).
– Pronunțat: -si-e.
– Pl.: acatalepsii.
– Var.: înv. acatelepsíe, acatalipsíe s. f.
– Din fr. acatalepsie.
Referințe bibliografice:
1987 D. Enc. Psihiatr., I; 1978 D. Filoz.; 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
