1.
Înv. Abnegare.
- 1840 KOGĂLNICEANU, Crit. Liter., 299: Astăzi s-au schimbat cu totul starea lucrurilor. O abnegație de naționalitate domnește obștește și în toate.
- 1862 ANTONESCU, D., 12.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1893 DDRF, I.
- 1912 ARGHEZI, Semne, I, 58: Poate fi ceva mai trist și mai caracteristic decât această abnegație, decât schimbarea tuturor aspirațiilor intelectuale la om în această dogmă definitivă?
Încă 6 citate
2.
Devotament (dus până la sacrificiu), atitudine de profund atașament față de o cauză,
un țel etc.
- 1847 TEULESCU, Indiana, 343: Acolo, divina ta inteligență ... mi-ar fi luat în băgare de seamă o esistență întreagă de sacrificiuri, suferințe și abnegație.
- 1857 KOGĂLNICEANU, Orat., I1, 89: Țara a mai avut chestii grele și cu toate aceste ea a trecut cu curaj și abnegație peste ele.
- 1860 FILIMON, Escurs., 154: Iată ce făcu ambițiunea luciferiană a clerului din religiunea lui Crist, care este bazată pe amoare și abnegație!
- 1876 MAIORESCU, Discursuri, I, 318: D[omnu] general Florescu, ... când a primit colegialitatea cu d[omnu] Strat, a făcut un act de abnegațiune patriotică în ceea ce privește militarismul foarte ligitim în d-sa.
- 1881 DELAVRANCEA, Pub., 25: Vorbește de persoana sa, de școala sa, de meritele sale, de abnegația sa, de devotamentul său pentru corpul profesoral în genere și pentru acel de peste Milcov în special.
- 1888 LAHOVARI, Discursuri, II, 25: Pentru o datorie de conștiință către țara sa, pentru un act de patriotică abnegațiune, partidul conservator s-a văzut atunci amenințat de a-și închide pentru totdeauna calea puterii.
- 1893 St. Doc. Liter., I, 411: Acestor ocupațiuni științifice, cărora [domnul Olinschi-Olinescu] li s-a dedicat cu o abnegațiune la noi proverbială a căzut însă victimă cariera sa.
- 1907 Doc. Bârl., V, 228: Constantin Dimitriu Robu, cu banii săi proprii, adunați prin munca cinstită și economisiți printr-o abnegație exuberantă, a ridicat un falnic local de școală primară.
- 1909 St. Doc. Liter., XII, 205: Sunt adânc mâhnită, din cauză că bunul meu fiu, în loc de-a avea mulțumirea celui ce și-a făcut datorință muncind cu cinste și pricepere, suferă ducând viață plină de abnegații.
- 1910 NEGULESCU, Filos. Renașt., I, 184: Iohann Sturm, fostul profesor de la Paris al lui Pierre de la Ramée, îi răspândea ideile cu toată abnegația unui discipul.
- 1930 ZARIFOPOL, Arta Liter., II, 212: Bremond a hotărât, cu un radicalism demn de invidie, că poezia e tăcere. E abnegație de călugăr.
- 1932 DAMIAN, Celula, 62: Strânși uniți, solidari până la abnegație și până la josnicie, nobilii se găsesc numai în fața administrației.
- 1932 STERE, Revol., I, 239: Paralizat de ambele picioare, el nu se mai putea mișca, își petrecea zilele într-un fotoliu pe rotițe și Natalia Chirilovna îl îngrijea cu mult devotament și abnegațiune.
- 1939 ARGETOIANU, Îns., VII, 15: Germania, primind să dezgermanizeze astfel o întreagă provincie lângă granițele sale, face mare caz de gestul de abnegație pe care l-a săvârșit și care dovedește lealitatea intențiilor sale față de Italia amică și aliată.
- 1946 Filocalia, I, XI: Ortodoxia numai arătând că poate crea real oameni noi, oameni plini de abnegație și de dragoste, poate deveni o forță de prestigiu în societatea contemporană.
- 1972 Cod. Muncii (1972), 41: În executarea profesiunii sale, personalul sanitar are îndatorirea să manifeste o atitudine profund umană, să îndeplinească cu abnegație atribuțiile ce-i revin.
- 1987 O. DRIMBA, Ist. Cult., II, 562: Acești cavaleri-călugări [medievali] duceau o viață comunitară, perfect disciplinată, antrenându-se continuu și dând dovadă de un exemplar spirit de abnegație și sacrificiu.
- 1998 M. RĂDULESCU, Ist. Lit. Det., I, 25: Opera sa a fost parțial publicată datorită energiei și perseverenței exemplare ale fiului său, Octavian O. Ghibu ..., fără egal în istoria culturii române pentru abnegația cu care s-a dedicat aducerii sub lumina tiparului a scrierilor defunctului său părinte.
- 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 173: Când vorbeau, în clasă, despre eroii clasei muncitoare și despre comuniști, tovarășa îl dădea mereu exemplu de luptă și abnegație.
Încă 18 citate
✦
Renunțare la dorințele, la interesele și la plăcerile personale în favoarea a ceva.
- 1843 KOGĂLNICEANU, Scrieri Istor., 387: Îi cu neputință ca cineva, insuflat de asemine pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul, să nu dorească de a imita pre acești străluciți bărbați, făcând abnegație de sine și râvnind numai folosul obștesc!
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1861 B. Contemp., VI, 281: În inimă te-au înarmat cu caracter tare... ca așa, cu abnegațiunea de sâne-ți, să fii organul națiunei deșteptătoriu și îndreptătoriu.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1871 LMD, I.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1899 ANESTIN, Călăt., 126: Voi preconiza modul vostru de viață, abnegațiunea voastră sublimă de la orice alte plăceri, studiind continuu Cosmosul și legile lui.
- 1956 ARGHEZI, Cortina, 501: Cere abnegație ascetică pregătirea unui rol și cea mai dureroasă caznă e învățătura textului prost pe de rost.
Încă 9 citate
– Var.: înv. abnegațiúne, înv., rar abnegățiúne (1862 PONTBRIANT, D.) s. f.
– Din fr. abnégation, lat. abnegatio, -onis.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1913 DA, I1; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1929 HODOȘ, M. D.; 1931 CADE; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1975 DEX; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I; 2013 DGS.
