Înv., rar (Persoană) care neagă; înv., rar abnegativ (1).
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1863 Gazeta de Transilv., nr. 49, 1942/62: Care, ce fel de convicțiuni? Monarhiști, constituționali ... Sau, constituționali centraliști, abnegatori de orice autonomie a acestei tări – și federaliști?
Încă un citat
– Pl.: abnegatori, -oare.
– Var.: înv., rar abnegatóriu (1859 BĂLĂȘESCU, D., I.) adj.
– Din lat. abnegator, -oris (cu modificarea accentului după modelul subst. și adj. rom. în -tor).