ABITÁ vb. I

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ABITÁ vb. I
Intranz. Înv., rar A locui.
  • 1858 CIPARIU, Analecte, 281: Cu toate aste, în opiniunea noastră că e de origine romană, mai aproape de adevăr ni se pare a fi cum că limba românească începu a veni la esistență de sine stătoare mai întâi când, împărțindu-se Imperiul roman în orientale și occidentale, provinciele abitate de români căzură în partea orientului.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D. I.
  • 1871 LMD, I.
  • 1881 MIHĂLESCU, Geologia, 50: Pasciunile nemarginite abitate de trupe de elefanți gigantici ... fură dintr-od ată acoperite cu o mantea de neua și de ghiacia.
  • 1886 STEINBERG, D.

– Prez. ind.: ?

– Din fr. habiter, lat. habitare.

Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar