Franțuzism
1.
Tranz. A face rău, a deteriora, a distruge (1).
- ante 1852 BĂLCESCU, Scrieri, II, 148: Această băutură încă abimează, firește, populația [Notă de subsol].
- 1865 HASDEU, Ioan Vodă, 234: Precum văzurăm, numai prin infanterie și, mai ales, prin artilerie Ioan Vodă întrecea pe turci, contrabalanțând grozava disproporțiune a forței numerice. Infanteria era ostenită; artileria fu abimată.
- 1955 T. POPOVICI, Străinul, 323: Dansezi ca o cizmă, se enervă ea. Îmi abimezi pantofii.
Încă 2 citate
✧
Fig.
- 1892 BACALBAȘA, Pub., II, 85: Dorința expresă a generației de la 1848 a fost categorică, și nu dv. veți putea abima întru ceva marile acte comise de acei bărbați.
- 1936 STERE, Revol., II8, 879: Negricios, foarte creț, buzat, cu ochii săriți din orbite ... – clocotea veșnic – ... gesticulând cu violență și „abimând” pe odiosul său rival.
Încă un citat
✧
(Cu pronumele în dativ)
- 1907 M. I. CARAGIALE, Coresp., 415: În definitiv de ce să-ți abimezi tinerețea într-o semi-mizerie, (adică debarasat de prima mizerie) și să nu ai și tu apartament, auto, să poți să te deplasezi, să-ți plătești orice lux de echipament, de sport sau de voiaj.
2.
Tranz. și refl. A (se) afunda.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1936 IONESCU, Pub., I, 88: Pe noi, care publicam, din an în paște, câte o poezioară în Bilete de papagal, care făceam chefuri cu studenți de proastă calitate, care continuam să ne abimăm în tot felul de crize niciodată soluționate ... C. Noica ne impresiona adânc.
Încă un citat
– Prez. ind.: abimez.
– Din fr. abîmer.
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1966 SECHE, Ist. Lexicogr., I, 89.
