Care aparține fabulei (1).
- <1928–1948> STREINU, Crit. Liter., II, 19: Atât de adâncă prefacere morală arată poezia religioasă a lui T. Arghezi a fi operat în om, că până și pamfletarul de altădată din poet a fost anulat, după cum vedem în Hore, de un satiric… când jovial-ironic și fabulistic, ca în Hora lui Esop.
- 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 44: Metoda de a travesti observația asupra oamenilor în figurația zoologică e de o tradiție străveche și durabilă și lăsând la parte genul fabulistic, ilustrat de Firenzuola, de La Fontaine, în 1802 abatele Casti relua, aproape cantemirian, tema în Gli animali parlanti.
- <1943–1946> FRUNZETTI, Pegas, 21: Departe de a dori pentru artele plastice omologarea cu literatura…, având în față numai tema, subiectul literar, anecdota, motivul fabulistic, așteptăm vreo lumină în problema noastră.
- 1944 IORDAN, Stil. Lb. Rom., 293: În consecință, ele îi servesc, la fel cu acestea, drept izvor de învățăminte sau de material anecdotic, fabulistic, etc., prin urmare și lingvistic.
- 1968 Ist. Lit. Rom., II, 349: Cât privește originea schemelor fabulistice tratate de Pann, se pot stabili similitudini cu Esopia (Vânătorul).
- 1968 Viața rom. (R. US), nr. 1, 106: Peste tot demersul e aproape același, slujit de câte un motiv din zodiac și din universul fabulistic al lui Dimitrie Cantemir.
- 1974 SIMION, Scriit., I, 16: Mărul, pâinea, dulceața de zmeură, femeia fecundată intră în versuri ce arată bucuria contemplației și viziunea, exprimată deocamdată fragmentar și fabulistic, a unui univers în febra metamorfozei.
- 1989 D. Mitol.2, 593: Simbolul fabulistic din interpretarea religioasă clasică afirmă însă că, în titanomahie, t[itanii] au fost biruiți.
Încă 7 citate
– Pl.: fabulistici, -e.
– Fabulist + suf. -ic.
