Nimic de afișat

2 rezultate
CADÚC2, -Ă adj., s.
I. Adj., s.
1. S. Sint. MED. Înv. Boală de caduc = epilepsie.
  • c. 1732 DOSOFTEI, Novă adunare, 318r/19: Urmară lui dzeace din fruntașii ovreilor și lăsară legea lui Moisi prorocul și să dederă în ascuns tare lui Moameth. Și era cu boală de caduc, ce-i dzic epilipsie, de cade gios. Și cându-l lovie acea boală, cădea gios, de să căzniia.
  • 2006 D. MIHĂESCU, Cronog., 164: Boală de caduc „epilepsie” (< it. mal caduco „epilepsie”) … este denumirea italiană, populară, a bolii, preluată din originalul grecesc venețian, explicată prin neologismul „epilepsie” (existent, de asemenea, în original) și în plus, pentru a fi și mai clar, prin sintagma românească „de cade gios”.

2. Adj. Sint. MED., MED. VET. Boală caducă | Înv., rar (Calc după lat. morbus caducus) Morb caduc | (Calc după fr. mal caduc) Rău caduc = epilepsie.
  • 1825 LB: Rău caduc sau boală caducă, boala cea rea, stropșeală.
  • 1850 ISER, Vocab.: Rău caduc.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1871 LMD, I: Rău caduc = morb caduc = epilepsia.
  • 1969 D. Zootehn. Med. Vet.
  • 1982 D. Enc. Zootehn., 249: Epilepsie … [este] boala comițială sau caducă, marele rău.

II. Adj.
1. (În opoziție cu durabil) Care este sortit să dispară sau să se degradeze în timp, perisabil; care este de scurtă durată, efemer, pieritor, temporar, trecător, vremelnic; care este lipsit de trăinicie ori de temeinicie, netrainic, șubred. V. fragil.
  • 1825 LB.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1862 Isis, nr. 23, 1791: Chiar un tron caduc și decrepid este în stare a satisface ambițiunele multor oameni.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1866 ALEXI, D. P. Germ.-Rom., 96.
  • 1867 Tribuna rom., nr. 281, 941: Rațiunea de a fi a unui cabinet ce nu este din niciun partit … Tristă viață e aceasta! Lungă nu poate fi, de bună seamă. Să mulțumim ceriului că nu este desonorată pe cât este de caducă.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1869 FROLLO, Vocab., I, 128.
  • 1871 LMD, I: Floare caducă e frumusețea.
  • 1871 LMD, I: Caducă e glorie a [omului].
  • 1886 STEINBERG, D.
  • 1887 Tribuna (C.), nr. 103, 4094: Legile dinamicei valorează și în politică. Cu cât mai tare e resistența și cu cât mai număroși sânt adversarii, cu atât mai slab și mai caduce e sistemul.
  • 1891 Voința naț., nr. 2 018, 11: Dacă printre conservatori vor fi și unii oameni pricepuți și de bun simț, desigur că … vor fi simțit o mare îndoială în mintea lor despre menirea acestor ministere caduce.
  • 1893 Gazeta de Transilv., nr. 43, 34: Redus la sine însuși, spiritul antic nu e nici un deșteptător de idei, nici un stimulator de lucruri mari; dar, fără el, totul e caduc, el are totdeauna cuvântul din urmă.
  • 1896 GHEȚIE, D.
  • 1898 Opinia, nr. 162, 11: În tendința spiritului omenesc … generalizările sânt caduce, sânt supuse discuțiunei, iar faptele rămân de domeniul cunoștințelor sigur câștigate.
  • 1899 BOIU, Semințe, III, 137: Atât de subțire, fraților, atât de fragil și caduc este păretele, ce desparte viața de moarte!
  • 1899 Tribuna, nr. 234, 14: Omul e numai un purtător, un instrument slab și caduc de care se folosește ideea nepieritoare, spre a se manifesta și validita!
  • 1906 Universul (C.), nr. 24, 15: Nu erați pentru țara noastră, pentru trebuințele ce are, vechiturile de lepădat ale unei civilizațiuni caduce, care, ea însăși, caută a-și stabili echilibrul pierdut.
  • 1916 LOVINESCU, Răzb., 109: Aceștia sunt sclavii materiei. Mintea lor nu se poate ridica deasupra unui strâmt realism … Peste materia caducă se înalță ideea veșnică.
  • 1918 GALACTION, Pub., I, 304: Nu uităm că nimic nu e mai fragil și mai caduc decât un spic.
  • 1931 CADE.
  • 1937 Vremea, nr. 504, 43: Pasiunea mea pentru erudiție înseamnă … pasiunea omului față de nimicnicie, față de aspectele caduce, efemere, minore, ale vieții.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1942 BLAGA, T. Val., 510: Propoziția platonică: „absolutul este idee”, deși caducă, a fost una din cele mai pline de urmări.
  • 1947 ARGHEZI, Tablete Cron., V, 319: Ideea că o contabilitate misterioasă compune și descompune viața după hotărârile unui registru … e antimatematică și antiintelectuală … N-ar mai fi o dumnezeire creatoare de miracole și splendori, ci o poliție de nesfârșită șicană a omului, pus între două ținuturi de întuneric, ca să trăiască o existență caducă, de scânteie scăpărată și stinsă subit.
  • 1950 NOICA, Devenirea, I, 43: Doar prin actul neîntrerupt al ipoteticului …, de punere sub fiecare termen a unui altuia …, poate avea sens devenirea aceasta … Fiecare termen e caduc, dar subzistă atât cât să-l susțină – ipotetic – pe cel următor.
  • 2001 PATAPIEVICI, Omul, 68: A fi autonom înseamnă, în fond, a fi independent anume față de acel principiu care face caducă orice autonomie: și anume, față de Dumnezeu.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.

✦ Livr. (Despre oameni) Muritor.
  • 1867 Gazeta de Transilv., nr. 45, 1773: Acum să ne întrebăm: cine e regimul d[omniilor] voastre și cine al nostru? Nu e mâna dreaptă tot a aceluiași domnitoriu, care înainte … ar fi jurat pe tribuna istorică înaintea oamenilor caduci, a depus jurământul nu oamenilor, ci lui D[umne]zeu la altariu: „că va apăra dreptatea” și va susține pacea.
  • 1871 LMD, I: Caduc e omul.
  • 1939 CĂLINESCU, Pr. Estet., 15: Omul are două naturi, una caducă, trupul, și alta nemuritoare, sufletul, care odată a stat în apropierea esențelor.

✧ P. meton.
  • 1873 Românul (Z.), 15 mai, 4292: În fața mormântului deschis, gata a primi corpul caduce al augustului domn român, pe care providința l-a fost ales să realizeze secularele visuri române …, ne vom sili … să ne facem datoria.
2. (Despre oameni) Care este lipsit de forță, de rezistență din cauza vârstei înaintate, fragil; care este bătrân; p. ext. decrepit.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
  • 1864 HASDEU, Proză, 132: La dreapta cortului sta înșirat clerul cu steagurile fâlfâinde …, având în frunte pe caducul mitropolit Teoctist, sprijinit de brațele a doi arhidiaconi.
  • 1871 LMD, I: Bătrân ... și caduc e tatăl meu.
  • c. 1872 HELIADE-RĂDULESCU, Teatru trad., 550: Sânt eu aci la dona Sol, fidanțata vechiului ducă de Pastrana, unchiul său, senior caduc, venerabil și gelos?
  • 1883 Timpul (Z.), nr. 255, 22: În legislaturile ce au urmat de la 1876 până la Camerele actuale, am avut ca representanți … niște bătrâni caduci în mare parte, cărora le lipsea și știința, și vigorositatea necesară spre a lucra ceva pentru binele comitenților lor.
  • 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, I, 167.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • 1912 Viața rom. (R.), nr. 9, 302: Generațiile caduce ale societății noastre … nu mai trăiesc decât din amintiri risipite.
  • 1928 Opinia, nr. 6 428, 11: În școli există o categorie opusă de dascăli, aceea a profesorilor bătrâni, dezabuzați și plictisiți de profesiune … Această tagmă a profesorilor caduci, ca și aceia primă a suplinitorilor, nu este prea redusă.
  • 1929 Cuvântul, nr. 1 462, 16: Întotdeauna am fost de părere că o femeie tânără și frumoasă poate face, pentru interesele țării sale, mai mult decât zece diplomați caduci.
  • 1930 Cuvântul, nr. 1 828, 14: Lumea veche, a bătrânilor, scleroticilor, astmaticilor și cardiacilor, a exponenților caduci și răvășiți de rușinoase tare fiziologice și morale, va fi îngropată după toate riturile legale și parlamentare.
  • 1930 Enc. Minerva.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1942 Viața (Z.), nr. 577, 1784: Au [sic!] fost o paradă scânteietoare a tuturor comicilor primei noastre scene …, toți egali, dacă nu superiori acelor seniori caduci ai comediei de la teatrele particulare.

✧ Înv. (Substantivat)
  • 1884 ALECSANDRI, Fânt. Bland., 34: E mare gloata de tineri și caduci / Pe care, după placu-ți, c-un deget îi conduci.
  • 1930 ȘĂINEANU, D.8.
  • 2006 NDU.

3. (Despre concepții, metode, practici etc.) Care este lipsit de relevanță sau valabilitate în prezent; anacronic, demodat, depășit, desuet, inactual, învechit, perimat, vetust, livr. obsolet.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1866 ALEXI, D. P. Germ.-Rom., 24.
  • 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
  • 1870 HASDEU, Pub., II2, 1: Majoritatea Parlamentului consistă din marele partid de acțiune, împărțit în două școale: caducul autoritarism și juna nedependință.
  • 1871 Telegraful (Buc.), nr. 71, 12: În aste timpuri critice să stați dezbinați, voi, fiii aceleiași mame? … Caduce autoritarism, încetează d-a mai grămădi nefericiri peste biata țară!
  • 1877 Analile Societ. Acad., X2, 122: Încercările vigurosului campion „Roesler”, pe terenul filologiei comparate și al topografiei, au rămas … tot atât de slabe …, pentru „ipoteza discontinuității”, ca și pe cel istoric; avisul lui „Iung”, de a se schimba decorurile și a se transpune acea ipotese caduce pe terenul limbistic, nu i-ar fi servit întru nimic.
  • 1881 Românul (Z.), 7 iunie, 5013: Asemenea instituțiuni caduce, cari rechiamă idei și timpuri ce nu mai există …, au fost înlocuite cu instituțiuni mai conforme ideilor de emancipare și de libertate!
  • 1891 Lupta, nr. 1 349, 32: În loc să aștepte toate perioadele de inspirație – termenul e așa de vechi și de caduc astăzi! – … [Beldiceanu] ar fi scris ca Lecomte de Lisle!
  • 1896 GHEȚIE, D.
  • 1901 Evenimentul, nr. 22, 12: Eterna lege a extremelor altădată, liberalismul era caduc din cauza prea marei ideologii, azi e ridicol din pricina materialismului, care a înlocuit ideea printr-un om.
  • 1933 RALEA, Pub., 127: E ceva înduioșător și poate nobil în a susține azi această caducă, perimată și de toată lumea părăsită dogmă.
  • 1935 Adevărul, nr. 15 851, 21: Făcând caducă o seculară tradiție a marei republici de peste Ocean …, noua lege votată recent de Congresul din Washington … vine să proclame ilegal, deci prohibit „exportul de arme”.
  • 1954 Viața rom. (R. US), nr. 11, 154: Dacă-i căutăm noduri în papură lui Pann, îi găsim câte poftim, dar valoarea sâmburelui le face caduce și insignifiante.
  • 1966 Teatrul (R.), nr. 9, 57: Născut cândva … din nevoia de comunicare a unei experiențe atunci actuale, vechiul limbaj [teatral] devine caduc pentru a semnaliza înțelegerile noastre de azi.
  • 1967 CONSTANTINESCU, Scrieri, II, 21: Ceea ce părea caduc unor critici, în opera lui [Caragiale], ni se pare astăzi însăși condiția ei de viabilitate.
  • 1967 Luceafărul (R. US), nr. 1, 2: Ediția … se oferă ca ghid, eliminând din raza atenției textele caduce, neinteresante, depășite.
  • 1989 Studii, nr. 4, 409: Istoriografia românească n-a abandonat … niciodată tematica: a dat mereu răspunsuri adecvate acelor publiciști, care susțineau caduca „teorie imigraționistă”.
  • 1990 Luceafărul (R. US), nr. 7, 51: Dincolo de intenția epatării juvenile …, totul era caduc în dicțiunea poetului: romanțiozitatea tonului, pășunismul universului liric.
  • 1995 D. Mitol.3, 262: Sub presiunea revoluțiilor între 1789 și 1848, această instituție caducă [inchiziția] începe să-și cedeze autoritatea în fața istoriei.
  • 1999 Luceafărul (R. US), nr. 45–46, 41: Acei scriitori care-și simt opera caducă, desuetă, recurg la teoretizări, violentează auzul cu aceleași fraze sforăitoare …, pentru a ne demonstra cât sunt de indispensabili națiunii române.
  • 2000 BLANDIANA, Eu, 391: Prin internet se transmit și fraze agramate, cu greșeli de ortografie și întorsături kitsch, ca și cum evoluția tehnicii ar face caduce regulile limbii, normele ortografiei și bunul gust.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2009 România liter. (S.) , nr. 5, 61: Acesta este criteriul care separă detaliul caduc de evenimentul semnificativ.
  • 2012 PLEȘU, Parab., 12: Când știi răspunsul și îl poți formula limpede, întrebarea devine caducă. Nu mai ai motive să prelungești indefinit reflecția asupra ei.
  • 2013 DGS.
  • 2016 Observator cult., nr. 823, 111: Cronica nu e o specie caducă. E nevoie de cronică azi, pentru că încă i se cer serviciile.

✧ P. ext.
  • 2017 Dilema veche, nr. 672, 83: Cei așa-zis din privat cred că cei din sistemul public sunt caduci, nu folosesc decât bibliografie de până-n anii ’80, care nu mai are nicio valoare și nu sunt conectați, ca ei, la trendurile europene.
  • 2019 Dilema veche, nr. 790, 82: Politicienilor caduci … li s-a reproșat că au mari dificultăți în a pricepe fie chiar și chestii dintre cele mai simple despre păcătoasa lume digitală.

4. JUR., FIN., ADM. (Despre acte oficiale) Care nu poate fi pus în aplicare, care nu (mai) are putere legală, care și-a pierdut valabilitatea și efectele (juridice) din cauza unor împrejurări specifice (modificarea situației de fapt, împlinirea unui termen, survenirea unui eveniment ulterior încheierii actului etc.), înv. caducar. V. abrogat, invalid, nul, revocat.
  • 1854 Gazeta de Transilv., nr. 22, 862/69: Acei creditori cari își vor fi însinuat în timpul terminului … pentru pretinsiunile ce nu sânt încă caduce, … numaidecât vor potea cere asecurare pe oblegăciunile ce sânt a se emite pentru capitalul desdamnărei pe numele detorului.
  • 1864 BUJOREANU, Col. Legiuirile Rom., I, 117: Orice dispozițiune testamentară devine caducă, când acela în favoarea căruia a fost făcută a murit înaintea testatorului.
  • 1869 Românul (Z.), 13 iunie, 4023: Anticuarii și arhiologii juriști de la Pesta se nu uite că pentru Hungaria istorică nu poate esiste un alt Ius virtuale istoric decât al „Romei pontificale”, căreia a fost supusă Hungaria chiar și în cele temporale, încă de la Sântul Ștefan … Să nu uite că acela drept virtuale este de mult caduce și n-a trecut niciodată la Hungaria.
  • 1871 LMD, I.
  • 1873 Românul (Z.), 11 decembrie, 1 0885: O telegramă oficiale din Teheran anunță că guvernul persan a declarat nulă și caducă concesiunea baronului Reuter, pentru cauză de neesecutarea clauselor 8 și 23.
  • 1883 Dreptul, nr. 37, 3052: Deoarece legatara Cleopatra Gugiu a murit înaintea îndeplinirei condițiunei, legatul a devenit caduc și cată a intra în patrimoniul legatarei universale Marița Orăscu.
  • 1883 Dreptul, nr. 79, 6512: Când donațiunea făcută sociului supraviețuitor prin contractul de căsătorie absoarbe și chiar întrece cotitatea de care sociul donator putea să dispuie din cauza numărului copiilor săi …, celealte disposițiuni testamentare ce sociul predeces a putut să facă în profitul unor străini sânt caduce.
  • 1888 Adevărul (G.), nr. 103, 23: Testamentul defunctului I. Oteteleșanu va fi atacat de moștenitori pe motiv că el este făcut în favoarea unei persoane morale neexistente și ca atare este caduc.
  • 1895 DELAVRANCEA, Discursuri, 120: Atât de ușor o asemenea donațiune devine caducă, cu cât depinde întâi de la voința guvernului, al doilea depinde de la familia donatorului.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.: Dacă un legatar moare înaintea testatorului, legatul devine caduc.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1901 Adevărul, nr. 4 128, 24: Orice legat singular, care va deveni caduc din orice cauză, va profita legatarului cu titlul universal care va fi chemat a moșteni pătrimea din averea mea.
  • 1908 Adevărul, nr. 6 596, 15: Puterile au căzut de acord asupra necesității de a introduce reforme în Maroc și au tratat cu Abd el-Aziz. Dacă acesta, care … iscălise actul din Algeciras, … dispare, chiar actul în sine devine caduc.
  • 1912 Albina pop., nr. 16, 637: Dacă cantitatea disponibilă este înghițită în întregime de donațiuni, toate liberalitățile testamentare devin caduce.
  • 1915 Universul (C.), nr. 92, 17: În caz când această sentință nu se va transcrie, ea va deveni caducă, adică se consideră ca și cum n-ar fi existat.
  • 1931 CADE.
  • 1930 Universul (C.), nr. 15, 24: Reconfirmarea se făcuse după 30 de zile pentru un mandat care, devenind caduc, nu mai putea fi operant.
  • 1933 Lupta, nr. 3 387, 43: Cum lipsa de declarație constituie prin ea însăși o decădere din anumite drepturi, deoarece contribuabilii aflați în această situație nu se mai pot prevala de eventuale degrevări și scutirile devin caduce, ministerul a dispus ca acestora să nu li se mai dreseze acte de contravenție.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1959 Pr. Dr., 423: Un legat este revocat, nul ori caduc.
  • 1984 Acta Musei Napocensis, 646: Odată însă cu schimbarea situațiunii din anul 1927, adică cu reîntronarea unui rege major, când Constituția este modificată, … dispozițiunea de represiune este caducă, nu mai poate dăinui, nu se mai poate aplica.
  • 1993 D. Enc., I.
  • 1994 Curierul naț., nr. 977, 31: Camera Deputaților a adoptat în procedură de urgență legea privind apărarea națională. Prin adoptarea acesteia, Legea 14/1972 devine caducă.
  • 1996 D. Dr. Afac., I, 395: Tribunalul unui stat contractant sesizat cu un litigiu … constată că respectiva convenție [de arbitraj] este caducă, inoperantă sau nesusceptibilă de aplicare.
  • 1996 România lib. (Z.), nr. 1 818, 8: Duma a adoptat o rezoluție care declară „caducă” hotărârea privind dezmembrarea URSS.
  • 1999 M. D. Jur.
  • 2000 Dilema, nr. 363, 82: Legăturile familiale mai sunt întărite și de altceva: dezvoltarea pieței în care lupta economică seamănă cu un fel de război civil, în care orice contract e caduc.
  • 2001 Lex. Fin. Bănci, II, 353.
  • 2006 M. Enc. Fin., I.
  • 2006 NDU.
  • 2007 D. Dr. Civ. (2007), 98: Oferta fermă devine caducă atunci când ofertantul moare mai înainte ca aceasta să fi fost acceptată de către destinatarul ei.
  • 2007 DEXI.
  • 2011 MO, nr. 505, 126: Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data când dispunătorul ar fi putut să testeze în vreuna dintre formele ordinare.
  • 2011 MO, nr. 593, 14: Analiza financiară din expunerea de motive devenise caducă prin trecerea a 2 ani până la adoptare.

✧ P. anal.
  • 1911 Evenimentul, nr. 230, 12: Vom convoca adunarea generală și dacă nu va primi noile statute, suntem atunci în drept să declarăm societatea caducă.
  • 1911 Universul (C.), nr. 338, 24: Statutele însă nu trebuie să cuprindă nimic care să fie contra literei și contra spiritului legei, iar dacă cuprind, atunci se naște întrebarea care este sancțiunea: are să cadă numai acel ceva care e contra spiritului legei, ori întreaga întreprindere are să fie caducă?

✧ Sint. JUR. Rar Avere caducă = avere pentru care nu există moștenitori; rar avere în caducitate (v. caducitate 1).
  • 1850 ISER, Vocab., 71.
✧ FIN. (Despre termene scadente)
  • 1856 Telegraful, nr. 11, 11/15: Banca au hotărât să taie polițele cu terminul caduc de 90 de zile.
✦ DIPLOM. (Mai ales despre tratate de pace) A cărui valabilitate a încetat ca urmare a faptului că niciuna dintre părți nu-l (mai) aplică sau nu-l (mai) recunoaște. V. abrogat.
  • 1877 Timpul (Z.), nr. 93, 21: Nu e fără interes și fără folos de a ști dacă celealte puteri mari consideră tractatul de la 1856 ca abrogat sau caduc.
  • 1915 Universul (C.), nr. 186, 48: Nicio obligațiune contractuală nu ne putea impune o acțiune comună cu Tripla Alianță, întrucât însuși tratatul de natură defensivă devenise caduc în urma agresiunei austro-ungare.
  • 1919 Evenimentul, nr. 171, 11: România a încheiat pacea separată cu nemții, în contra stipulațiunilor precise cuprinse în tratatul din 1916 și fără autorizarea aliaților. [Astfel,] … tratatul din 1916 a devenit caduc.
  • 1923 Lumea (Z.), nr. 1 323, 22: Starea lucrurilor din Ruhr – și cum se va mai desfășura ea în viitor – face caduc tratatul din Versailles. Se simte de pe acum necesitatea adaptărei tratatului la realitate, ceea ce însamnă pur și simplu înlăturarea lui și crearea unui tratat viabil.
  • 1926 Adevărul, nr. 13 145, 16: Un tratat neratificat de parlament e caduc. Dar e de datoria guvernelor să facă să se ratifice actele Coroanei, să le supuie aprobării corpurilor legiuitoare, pentru a nu-i atinge prestigiul, lăsând îndoielnică validitatea actelor ei.
  • 1935 ARGETOIANU, Îns., I, 389: Tratatele de pace din 1919 și 1920 au devenit caduce.
  • 2018 Banatica, nr. 28, 783: Intenția Greciei de a considera Tratatul din 1913 caduc, prin transpunerea parțială a dispozițiilor sale în tratatul de la Sèvres, a fost respinsă de România.

5. FON. (Din fr. [e] caduc; despre sunetul e) Care este mut, care nu se pronunță în anumite cuvinte din limba franceză.
  • 1937 Bul. Filol., IV, 207: În legătură cu acest e caduc au fost puse numai schimbări ale vocalelor neaccentuate, nu și ale celor accentuate.
  • 1973 Orizont, nr. 8, 24: Se insistă asupra problemelor celor mai dificile în pronunțarea limbii franceze (e caduc, legăturile consonantice, consoanele duble, consoanele finale).
  • 1975 Analele Univ. Timișoara – Șt. Fil., nr. 13, 142: O altă problemă importantă este cea a pronunțării lui e caduc.
  • 1980 IVĂNESCU, Ist. Lb. Rom., 149: Trecerea la masculine s-a produs … întâi în limba franceză; ea era o urmare a prefacerii lui -a în -e (e caduc, deci e neaccentuat), care făcea din această terminație de plural fără -s o excepție.
  • 1981 Lb. lumii, 88: Franceza … considerată l[imba] romanică cu evoluția cea mai divergentă în domeniul foneticii, sintaxei frazei (simplificare), lexicului; … vocale caracteristice: anterioare rotunjite …; o vocală neutră ǝ (e feminin, instabil, caduc, mut – realizat și ca ø).
  • 1989 Enc. Lb. Romanice, 106: E mut (caduc, instabil, feminin, surd) [reprezintă o] denumire dată fr. e grafic, fără accent, în silabă deschisă, inclusiv în monosilabe.

6. BOT. (Despre organe vegetale) Care cade periodic; care se desprinde înainte de maturizarea completă; deciduu, nepersistent.
  • 1859 Agron. (J.), 317, ap. URSU, Term. șt., 161.
  • 1861 BARASCH, Man. Bot., 19: În genere, foile late numite frunze (… la stejar, anin, carpin, fag etc.) sânt caduce; pe când foile auguste numite aci (… la brad, molifte etc.) sânt statornice.
  • 1862 Isis, nr. 33, 2611: Q[uereus] cerris cu lemnul tare și foarte rezistent, propriu în pământurile pietroase și uscate, dar prezentând particularitatea că ghinda lui stă doi ani pe arbor, frunzele însă sânt caduce, adică: cad toamna.
  • 1862 ANTONESCU, D.
  • 1871 LMD, I: Calicele macului e caduc, … cade după dezvoltarea florii.
  • 1876 GRECESCU, Cat. Plantelor, 188: Hypericae [se caracterizează prin] preflorațiunea caliciului imbricată. Staminele nedefinite … Foile opuse, cu punctuații, moi și caduce.
  • 1879 Familia (F.), nr. 95, 6072: Cafeierul ajunge înălțimea de 4–5 metri …; frunzele … de o coloare verde închisă, cu nervurile pronunțate provezute cu 2 stipule lanceolate și caduce.
  • <1879–1883> BRÂNDZĂ, P. Florei, 37: Peonia [are] … petale 5–10, constituind o corolă simplă s[au] duplă, nefoveolate, imbricate, caduce.
  • 1882 Transilvania, nr. 13–14, 991: Papaveraceae … [prezintă] calicele … caduce, corola 4 petale.
  • 1889 Adevărul (G.), nr. 4 334, 27: Produse de pepiniere … Noutăți de arbori cu foile caduce.
  • 1895 Timpul, nr. 177, 1 8952: Arbori cu frunze caduce, stejarul, nucul, frasinul se amestecă cu coniferele care domină la nord-est.
  • 1896 Epoca, nr. 192, 15: Când temperatura medie a anului este cu 0.4 până la 0.6 grade mai prejos în codrii reșinoși decât afară din pădure, în codrii formați din arbori cu foile caduce această diferență nu este decât între 0.3 și 0.4 grade.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1898 Enc. Rom., I.
  • 1915 PANȚU, Orchidaceele, 174: Epipogon … [este o] mică plantă saprofită fără rădăcini și fără clorofil, cu rizomul lat, cărnos, brun, foarte ramificat și cu scuame delicate, foarte caduce.
  • 1931 CADE.
  • 1936 D. Silv.
  • 1939 Rev. Păd., nr. 7–8, 978: Pădurile de stejar cu frunze caduce au în Grecia o suprafață de 870 000 ha.
  • 1940 DA, I2.
  • 1942 Enc. Agr., IV, 392: Pădurile de șes din Europa centrală constituie … domeniul foioaselor cu frunze caduce.
  • 1949 LTR, I.
  • 1955 Flora, III, 59: Papaveroideae [au] flori radiar simetrice (actinomorfe). Sepale 2, de obicei bine dezvoltate, acoperă bobocul în întregime, verzi, caduce.
  • 1958 Agrotehnica, I, 401: Stejarul este asociat cu alte specii de arbori cu foi caduce: ulm, frasin, jugastru, carpen, într-o asociație mixtă, care a fost denumită pădure de șleau.
  • 1961 DN.
  • 1976 M. D. Biol., 397: Ritidom[ul] reprezintă un țesut secundar de apărare (persistent la stejar, salcâm etc., caduc la vița-de-vie, cireș, platan etc.).
  • 1979 D. Agron., 302: Vița-de-vie [este o] plantă lemnoasă, liană, cu frunze caduce.
  • 1982 D. Ecol., 35: Arborii cu frunze c[aduce] sunt caracteristici climatului al cărui sezon de vegetație este de 4–6 luni, cu un maxim de vegetație în vară.
  • 1983 Rev. Păd., nr. 3, 151: Pentru stabilirea biomasei foliare (frunze și lujeri caduci), din șase arborete reprezentative s-au doborât câte trei arbori numiți arbori de probă.
  • 2005 DEM, I.
  • 2006 Universul plantelor4, 23: Ament[ul are o] inflorescență racemoasă cu flori mici, unisexuate, … dispuse în spirală pe axă, de obicei caduce, de exemplu, salcie, mesteacăn, anin, nuc etc.
  • 2006 NDU.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.

7. ANAT. (Despre formațiuni anatomice) Care este destinat să cadă, să se detașeze periodic sau după ce și-a îndeplinit funcția; deciduu.
  • 1871 LMD, I: Dinți caduci.
  • 1875 Telegraful (Buc.), nr. 1 051, 23: Copilul se găsește a avea cei 15 sau 16 dintâi dinți caduci.
  • 1930 Enc. Minerva.
  • 1937 Enc. Agr., I, 156: Alosa [este un] gen de pești din familia Clupeidae. Corpul alungit, solzii caduci.
  • 1939 SCRIBAN, D., 215: Dinții de lapte-s caduci.
  • 1950 LTR, II, 55: La animale există o dentiție caducă sau de lapte (care apare întâi) și alta permanentă sau de înlocuire.
  • 1969 D. Medic. (1969), I, 434: Dinte caduc [=] dinte temporar, a cărui persistență pe arcadă este limitată, fiind expulzat odată cu apariția dintelui definitiv.
  • 1969 D. Zootehn. Med. Vet.
  • 1982 D. Enc. Zootehn., 10: Abramis ballerus. Pește[le] de apă dulce … are corpul alungit, comprimat lateral și acoperit cu solzi mici, caduci.
  • 1982 D. Enc. Zootehn., 149: Căprior[ul este un] rumegător din familia cervideelor, cu blană de culoare roșcată vara și cenușie iarna, cu coarne caduce, ramificate până la 3 raze.
  • 1993 D. Enc., I.
  • 1997 DN4.
  • 1999 DEI, 236: Corn[ul este o] … excrescență dură, pereche sau nepereche, pe osul frontal al rumegătoarelor, de natură epidermică, fiind … ramificată și caducă (la familia cervidelor).
  • 2000 Curierul naț., nr. 2 895, 9: Corpul zarganului este aproape cilindric, solzii sunt mici și caduci.
  • 2005 DEM, I.
  • 2007 DEXI.
  • 2013 DGS.
  • 2019 Magazin sălăj., nr. 156, 42: Cerbii sunt mai mari decât ciutele și prezintă, spre deosebire de acestea, coarne caduce.

III. S. f. ANAT., MED., MED. VET., ZOOTEHN. (Și adj., în sint. Membrană caducă, calc după fr. membrane caduque) Parte a mucoasei uterine, modificată de secrețiile hormonale ale embrionului, care este eliminată împreună cu placenta fetală; (membrană) deciduă.
  • 1871 LMD, I, 311: Membrana caducă [este] una din membranele ce înfășoară fătul în pântece.
  • 1881 Contemp. (R.), I, 123: Proboscidienele … fac parte dintr-o altă diviziune mare a mamiferelor, caracterizată prin existența membranei caduce.
  • 1910 BIANU, D. Săn., 485: Resturile embrionului să găsesc înotând în apa conținută într-o pungă formată de caducă, corion și amnios.
  • 1927 PARHON, Opere, IV, 533: Când fecundația are loc, corpul galben persistă, iar mucoasa se dezvoltă formând caduca.
  • 1928 MINOVICI, Tr. Med. Leg., 419: Placenta … definitiv stabilită la începutul lunii a III-a, … are, la sfârșitul aceleiași luni, o grosime de un centimetru și e prinsă de caducă prin unul sau mai multe vilozități.
  • 1937 Enc. Agr., I.
  • 1969 D. Medic. (1969), I.
  • 1969 D. Zootehn. Med. Vet.
  • 1976 M. D. Biol., 397: După fecundare, mucoasa uterină se îngroașă și se dilată, devenind aptă pentru sarcină; ea poartă denumirea de caducă sau deciduă.
  • 1978 D. Săn.
  • 1980 Magazin, nr. 1 176, 22: Bolile infecțioase produc reacții organice generale cu febră și toxemii, iar reacția în focar, localizată la uterul gravidei, provoacă leziuni ale placentei și caducei.
  • 1982 D. Enc. Zootehn.
  • 2007 DEXI, 515: Deciduoz[a este o] inflamație a colului uterin, în timpul gravidității, ca urmare a aglomerării de celule analoge cu cele ale caducei, localizate în afara endometrului.
  • 2007 D. Medic. (2007).
  • 2013 DGS.

– Pl.: caduci, -ce.

– Var.: cadúce adj. invar.

– Din lat. caducus, -a, -um, fr. caduc. – Sensul I 1, cf. lat. caduca, - a e „epilepsie”.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1962 St. Form. Cuv., III, 222; 1962 URSU, Term. Șt., 161; 1971 ROSETTI – CAZACU – ONU, Ist. Lb. Liter., 467; 2024 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Intrare de dicționar