Nimic de afișat

2 rezultate
CADRÍL1 s. n.
Numele unui dans de origine franceză, derivat din contradans, cu ritm binar și cu mișcare lentă, de obicei executat de patru perechi, și care constă dintr-o serie de figuri în cursul cărora partenerii se schimbă între ei; melodie după care se execută acest dans.
  • c. 1832 I. GOLESCU, Cond., III, 64r/10: Cadril, … adică … în patru inși cu patru dame.
  • 1833 FACA, Comodia, 106: Anavande [fr. en avant deux] și cu solo la catriliu franțuzesc, / Fac mai bine decât toate; ah, ce joc împărătesc!
  • <1838–1841> ALEXANDRESCU, Suvenire, 148: În valurile-acelea de lume încântată, / În care ne-am găsit, / În vesele cadrile, în sala luminată, / Stam singur și mâhnit.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1843 Foaie pentru minte, 3651/33: După sfârșitul celui dintâi cadril, el începe a se plimba pân salon.
  • 1851 STAMATI, D.
  • 1857 BARONZI, Monte Cristo, III, 38/16: În fiecare respântiă era căte o orchestră, bufete și recoritori; preîmblătorii se opria, se forma cadrile și danța acolo unde le plăcea să danțe.
  • 1857 Gazeta de Mold., nr. 5, 193/46: Imperatorul au dănțuit o cadrilă.
  • 1857 POLIZU, Vocab.
  • 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I, 383.
  • 1867 ALECSANDRI, Barbu, 97: Mai pe urmă au giucat mazurca cu rușii, valțu cu nemții și acum cadrilu cu franțuzii!
  • 1880 Telegraful, nr. 86, 3392: „Coloane Române” este numele unui cuadril compus, cu puțină escepțiune, din motive naționale române de C. G. Porumbescu.
  • 1885 Gazeta de Transilv., nr. 6, 31: Ei, dar eu m-am pus la taifas cu d-voastră, ș-am uitat că deseară avem petrecere colegială … Adio, sânt angajat la cvadril!
  • 1888 FRÂNCU – G. CANDREA, Moții, 135: Se înșiră coloanele și fac tot felul de figuri complicate, care seamănă cu acele din figura a VI[-a] a cadrilului.
  • 1893 DDRF, I.
  • 1895 VLAHUȚĂ, Nuv., 223: Cu mare greutate învățasem și eu cadrilul, afară de figura a șasea.
  • 1896 XENOPOL, Ist. Rom., X, 212: Femeile … mergeau în libertate la baluri, unde jucau poloneze, valsuri și cadriluri.
  • 1896 ȘĂINEANU, D.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1898 D. Muz. Voci, I.
  • 1903 TDRG, I.
  • 1906 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Lumea, 11: Nu-i trebuie muzică, ci fanfară care să știe, acolo, un cadril, un vals.
  • 1914 AGÂRBICEANU, Arhanghelii, 150: În sală se dansară câteva valsuri, se înciripă un cadril chiar, pentru fețele domnești.
  • 1917 Transilvania, nr. 1–6, 912: Tânărul … compune un cadril cu motive românești, cântat la un bal de o orhestră muzicală.
  • 1920 REBREANU, Ion, 119: Când auzi de cadrilul al doilea, adică al îndrăgostiților, Laura se îmbătă de fericire.
  • 1921 PAPADAT-BENGESCU, Femeia, 332: Îi agăță privirea în trecere un lanț de cadril, ridicol.
  • 1930 CAMIL PETRESCU, Ultima noapte, 92: Plăcerea și neplăcerea se caută și se desfac asemeni perechilor la cadril.
  • 1931 Curentul, nr. 1 363, 21: Evreii au ajuns a fi numiți negustori … Oamenii s-au deprins frumos, … puteau să-și cumpere tot mai mult haine de cele de cari văzuseră ei încă de mult că aduseseră preoții și dascălii din Chișinău, unde își făcuseră școala. Deprinseseră ei la balurile acestora jocurile noi: „polica”, „valițul”, „cadrelul”, „manzurca”.
  • 1931 CADE.
  • 1932 Arh. Șt. Ref. Soc., nr. 1–4, 561: Bătrânii au apucat tarafurile compuse din cobză, scripcă și bas, cari le cântau pe la mese „ceasornicul: cântare de ascultat numai” …, iar la … jocurile repezi de bărbați: … „poalica”, „cadrelul” și „șaieru”.
  • 1932 Glasul Bucov., nr. 3 735, 42: Societatea Sportivă Română „Dragoș-Vodă” din Cernăuți aranjează duminică, 6 martie …, pe patinoarul din Grădina Publică, mari exibițiuni artistice de patinaj … Se vor executa … dansuri: vals, tango, cadrila, hora și rumba.
  • 1939 SCRIBAN, D.
  • 1940 DA, I2.
  • 1962 BARBU, Prânzul, 437: Se auzi un fel de marș demodat, poate o polcă de demult sau un cadril fără ritm.
  • 1965 BARANGA, Cristofor, 29: Cum îi spune melodiei? … Nu știu. Am prins-o într-o noapte la radio … E un cadril.
  • 1974 COSMA, Hron. Muz. Rom., II, 31: Lăutarul orășenesc dispune de un repertoriu eteroclit, amalgamat, în care se interpun – alături de genurile folclorice românești – piese orientale … și piese mondene: … cadriluri.
  • 1982 Steaua (R.), nr. 7, 51: După o mai veche tradiție păstrată în Ardeal, toate balurile … se deschideau cu o horă și se încheiau cu sârba băieților, după pauza pentru muzică urmând dansul „Romana”, un soi de cadril dansat de 10–15 perechi.
  • 1983 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 125: Te închideai în camera de studiu și numai la rugămințile bietelor surori apăreai, dacă nu se găsea la cadril o pereche completă.
  • 1999 România lib. (Z.), nr. 2 804, 65: Ziarul vienez … scrie că Strauss, „la dorința principesei …, a compus un cadril pe teme valahe, care i-a fost dedicat”.
  • 2002 I. GHEȚIE, Biruitorii, I, 17: După cadril, deși abia schimbaseră două vorbe, Vasile și-a dat seama că s-a petrecut ceva cu el.
  • 2007 DEXI.
  • 2008 D. Term. Muzic.2.
  • 2017 Observator cult., nr. 873, 93: Cadrilul francez și contradansul englez conviețuiesc amiabil cu dansul călușarilor și cu muzica lăutarilor.
  • 2020 Banatica, nr. 30, 337: Dansurile la modă în perioada Belle Epoque erau cvadrila, valsul, polka … Polka putea fi lentă sau rapidă, cvadrila se dansa în patru sau mai multe perechi.
  • 2020 România liter. (S.), nr. 13, 162: Tânărul profesor de filosofie și română de la clasele superioare ale pensionului este invitat la cadril de frumoasa domnișoară.

✧ (Ca termen de comparație)
  • 1889 Lupta, nr. 770, 14: Partidele, față în față ca la un cadril, vedeai cum se apropie, cum se unesc și cum se separă rând pe rând, formând deosebite figuri politice.
  • 1926 Gândirea (R.), nr. 2, 932: Cameleon de profesie, corect ca … un cadril dansat de un maestru de balet, …[el] e veșnic la ordinea zilei.
  • 1942 ARGHEZI, Lina, 69: Aș fi intrat în viață valsând, aș fi jucat viața ca un cadril și aș fi ieșit dintr-însa cu o polcă.
  • 1954 Viața rom. (R. US), nr. 12, 110: Vreo trei-patru șoareci … țâșniră înaintea cailor dinspre partea stângă a drumului, alți vreo trei țâșniră dimpotrivă din partea dreaptă, trecând fiecare drumul în fugă, … alergând dimpotrivă ca la cadril.

✧ Fig.
  • 1923 IBRĂILEANU, Scriit., 107: S-a spus că bărbatul matur are avantajul de a fi sensibil la „eternul feminin”, pe când tânăruljuiseazăinconștient, fărăaștisăprețuiascăfemeia… Între aceste trei personagii se joacă o figură inedită de cadril.
  • 1928 ARGHEZI, Buc., 50: Caii de carne și caii de benzină valsează slobod și tramvaiele, pe două laturile șoselei, … întrețin un cadril permanent.
  • 1930 CAMIL PETRESCU, Ultima noapte, 106: Ca să se poată trece puntea periculoasă, se face aci un cadril de naivități.
  • 1934 Rev. Fundaț., nr. 8, 471: Acest cadril diplomatic ilustrează regulele jocului de forțe politice și … fixează criteriul de separațiune a statelor pacifice … și a celor nepacifice.
  • 1966 DIMOV, Texte, 47: Orașul în cadril de mucava / Trăia, înfricoșat, la cinema.
  • 1976 Viața rom. (R. US), nr. 9, 64: În preajma femeii îndrăgite, poetul …, într-un grațios cadril lexical, o pândește, … în timp ce ea se ascunde.
  • 2000 Revista 22, nr. 6, V2: Găsim amuzantă versiunea de operetă pe care unii o dau lucrării pașoptiste. Cu o singură rezervă: în pas de cadril, pașoptiștii noștri au prins creasta valului, figură care astăzi, în pas de rock and roll, le reușește ungurilor, cehilor, polonezilor … Nu și nouă.
  • 2004 România liter. (S.), nr. 1, 62: Lipsa îndelungată a comunicațiilor cu România … îl face să se întrebe „Să fi început oare marele cadril macabru?”.
  • 2009 Tribuna, nr. 167, 123: Au trecut zilele într-un cadril cu toamna, cu rugina, … cu lumina, cu nopțile, cu tot ce vrei să fie ieri.

✧ Compuse: Cadril-lancier | (Art.; calc după fr. quadrille des lanciers) Cadrilul-lăncierilor = numele unui dans de origine anglo-franceză, în cursul căruia partenerii execută o serie de cinci figuri; melodie după care se execută acest dans.
  • 1900 Evenimentul, nr. 251, 23: Iat-o pe alteța sa, regina balului, în mijlocul salonului înclinându-se atât de grațioasă în figura [a] treia a cadrilului-lancier.
  • 1930 Lupta, nr. 2 459, 13: Prințul consort apare, … având la braț pe eleganta femeie care reprezintă Belgia la conferință, … și deschide cadrilul-lăncierilor pe aria din „Carmen”.
  • 1953 CAMIL PETRESCU, Un om, I, 565: Înainte de plecare, una din guvernantele franceze cântă la pian un cadril-lancier.

– Pl.: cadriluri și înv. cadrile.

– Var.: înv. cuadríl (scris și: quadril), cvádril s. n., înv., rar cadrílă, cvadrílă s. f., cadrél1, catríliu s. n.

– Din fr. quadrille.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; <1936–1938> Analele Acad. Lit., seria 3, tom VIII, 117; 1955 LR, nr. 4, 29; 2006 URSU – URSU, Împr. Lex., II, 142; 2024 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Intrare de dicționar