Nimic de afișat

2 rezultate
CADRÍL2 s. n.
1. TEXT., ȚES. Prin Mold., vestul Bas. și nordul Munt. Model de țesătură în formă de carou; cadrilatură (2); p. ext. țesătură lucrată în patru ițe cu urzeală din cânepă sau din bumbac și bătătură de lână, decorată cu carouri policrome.
  • 1843 Bul. Iași, 219/39: Anghină de Franția, Sfițera și Belgia [este] văpsită bine, în cadriluri, în dungi.
  • <1884–1885> Chest. Hasdeu, III, 73: Din lână se țes așternuturi (velințe, candrele, macaturi).
  • <1884–1885> Chest. Hasdeu, III, 299: Poporul numește țesuturile de casă astfel: … leghicer, zăbun, … cadrel.
  • <1884–1885> Chest. Hasdeu, XVI, 152: Numirile feluritelor țesături sânt: … pânză, lăvicere, … cadril.
  • 1885 Chest. Hasdeu, II, 132: [Țesăturile] se chiamă: scoarțe, velințe, … cadriluri.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.), 5 769a.
  • 1906 Graiul nostru, I, 410: Fimeile pune pânză, altă ninica. Mai pune altele și fuște, cadreluri.
  • <1930–1937> ALR, II/I, MN, p. 138/3 901/478.
  • 1932 Arh. Șt. Ref. Soc., nr. 1–4, 486: Sub perne, se află chitite și învelite … principalele lucruri din zestrea casei: … un cadril lucrat din bumbac și lână … și un țol de cânepă.
  • 1932 Arh. Șt. Ref. Soc., nr. 1–4, 556: Cornovei îi sunt cunoscute încă de acum 70–80 ani, … alături de niște curioase covoare „cu stropituri” …, înnodate ca acele persane, ambele tipuri actuale de țesături: „țolurile” și „cadrelurile” înguste și cu motive liniare amăsurat posibilităților oferite de războiul de țesut.
  • 1933 An. Arh. Folk., II, 99: Zestrea ce se dă de obicei fetelor este: … douăzeci de coți de țol, douăzeci de coți de cadril, douăzeci de coți de veretcă.
  • 1940 DA, I2.
  • 1985 D. Artă Pop., 272: În partea centrală a Moldovei este răspândit l[ăicerul] în carouri, având fond monocrom – roșu, verde închis, bleumarin, întretăiat de linii cu galben, negru, roșu, cunoscut în unele sate sub denumirea de „cadril” sau „candrel”.
  • 1987 Ateneu, nr. 2, 112: Patul cu picioarele bătute în pământ, acoperit cu cergă în culori naturale sau cadreluri colorate, avea la capăt lada de zestre pictată.
  • 1988 Flacăra Iașului, nr. 13 028, 21: Zona a excelat în tehnici de ornamentare din țesut. Astfel, unele decoruri se obțineau din urzit (cadreluri), din nevedit (țesut pe rost în 3, 5, 7, 9 ițe) sau din alesul „pe rost stricat” (ales cu acul, ales cu mâna).
  • 1992 Rev. Etnogr. Folc., nr. 1, 70: Fața de masă a fost simplu ornamentată: un decor alcătuit din succesiunea de vrâste …; uneori, acest decor se amplifică prin dispunerea unor grupe de vrâste – pe verticală și orizontală –, creându-se carouri (local „cadreluri”).
  • 1998 CIUBOTARU, Catolicii, I, 174: „Brâul” femeiesc … este țesut din lână colorată și are o ornamentică diversă: „dungi”, „ozoare”, „cârlige”, „cruciulițe”, „candrel”.
  • 1998 CIUBOTARU, Catolicii, I, 174: Tehnica țesutului a rămas aceeași, dar compozițiile decorative reunesc „vergi” simple alternând cu alesături, „poduri” late intersectându-se cu vrâste înguste, carouri de cele mai diferite mărimi („cadreluri”), toate izvodite în nuanțe cromatice dintre cele mai îndrăznețe.
  • 2000 Rev. Etnogr. Folc., nr. 1, 51: Când fusta se decora cu dungi obținute prin introducerea unor fire colorate în urzeală, care se încrucișau cu alte dungi realizate din băteală, se obținea un model în pătrățele sau în carouri, denumit „cadrel”.
(Adjectival)
  • 1883 România lib. (C.), nr. 1 672, 35: Am crezut nemerit a da acest furt … publicității dinpreună cu semnalmentele autoarei lui …: la stat mai mult înaltă, … îmbrăcată cu balton negru de stofă …, la cap cu broboadă roșie de lănă cadril maro sau neagră.
Loc. adj. și rar adv. În cadril = (care este) cadrilat (1).
  • 1841 Foaie săt., nr. 46, 3511: Maria … [este] îmbrăcată cu rochie de ață în cadril, cu albastru și alb.
  • 1866 Progresul, nr. 50, 21: Signalimentele … sânt: … părul capului mic tuns, fața smadă, … mintean și jeletcă de anghină în cadril.
  • 1867 Progresul, nr. 35, 12: Obiectele … [sunt:] o polcuță de lănă cu fusta ei în cadril, … un minten bărbătesc.
  • 1873 Curierul, nr. 1 874, 35: O damă …, îmbrăcată cu o fustă de matasă cafinie, o polcuță de lână în cadril și un bariz cafiniu în cap, … s-a pierdut de câteva zile.
  • 1885 Lupta, nr. 133, 33: Ca să se vadă cum era îmbrăcat acest dorobanț, … primarul … îi face descrierea: … pantalon de ață în cadril.
  • 1895 Gazeta de Iași, nr. 67, 13: Listă de obiectele … care urmează a se vinde: … un mintean bumbăcit, cu fața de materie neagră cu dunguliți albe în cadril și căptușit cu americă.
  • 1903 NICULIȚĂ-VORONCA, Datinele, II, 445: Se purta rochie de „mușlin de lână”, rochie de „șam” …, de „halastânca”: stofă de ață, în cadril.
  • 1903 NICULIȚĂ-VORONCA, Datinele, II, 450: În Moldova …, la țară, … macaturile se făceau … de lână de casă, țesute în patru ițe în cadril: roș cu negru sau galbăn cu negru etc., cu acestea se acopereau și saltelele de pe paturi, și pernele de părete.
  • 1995 Rev. Etnogr. Folc., nr. 1, 80: Sofca se acoperea cu o prostire albă de bumbac, iar deasupra cu un lădar îngust de lână, ornamentat „în cadrel”, prin încrucișarea vrâstelor orizontale cu cele verticale și alternarea culorilor.
  • 2000 Rev. Etnogr. Folc., nr. 1, 53: Sistemul de decorare al pestelcii de sărbătoare, ce se asocia cu fusta, se obținea … prin învrâstarea cu dungi verticale, orizontale sau în cadrel”.
2. FOREST. Vestul Mold. Modalitate de așezare a rândurilor de lemne, unul longitudinal, altul transversal, pentru a asigura stabilitatea stivei.
  • 1957 ARVINTE, Term. Lemnului, 63: Printre împrumuturile din limbajul tehnicienilor se numără neologisme (elemente latine sau romanice recente) ca: „baracă” (acesta poate fi pus și pe seama lucrătorilor forestieri sezonieri italieni), cu varianta „baratcă”, apoi „cadrel” „lemne așezate cruciș unul peste altul la capătul unei stive”.
(Adjectival)
  • 1937 Rev. Păd., nr. 6, 1 080: În cazul când s-ar manipula prin acest depozit [de lemn] minimum 1 000 vagoane …, cheltuielile reclamate ar fi următoarele: … descărcatul mărfurilor din vagoane, stivuirea … quadril, acoperirea stivelor, schele, remanipulări, resortarea etc.
  • 1957 ARVINTE, Term. Lemnului, 166: Stivă cadril sau cadrel [se numește și] stivă la tejghea.
Loc. adj. În cadril = (despre lemne) care sunt așezate în cruciș.
  • 1957 ARVINTE, Term. Lemnului, 102: Când buștenii sunt puși „în cruciș”, unul peste altul, acea grămadă se numește … „stivă în cadrel”.

– Scris și: (2) quadril.

– Pl.: cadriluri.

– Var.: prin Mold. cadrél2 (pl.: cadreluri), (1) candrél (pl.: candrele) s. n.

– Derivat regresiv de la cadrilat. – Candrel, prin epenteză, de la cadrel.

Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 2024 DELR2 s. v. cadrilat (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Intrare de dicționar