I.
Intranz. (Adesea în construcții negative)
1.
(Însoțit de determinări introduse mai ales prin prep. „cu”) A corespunde (întocmai)
cu ceva; a fi conform cu …; a se potrivi (într-o anumită împrejurare), a merge, pop., fam. a se lovi.
- 1871 LMD, I: Faptele tale nu cadrează nicidecum cu zisele.
- 1873 HASDEU, Ist. Crit. Rom., I, 435: Orașul Apul aflându-se în Transilvania, nu înțelegem în ce feli s-ar fi putut pune în legătură cu Pontul; „huic hosti perbreve Pontus iter”, ceea ce cadrează însă de minune cu Oltul, unit cu Marea Neagră prin Dunăre.
- 1884 Telegraful, nr. 51, 1983: Numărăm cele atinse în treacăt despre metropolitul din Sibiiu, lucruri neadevărate, ce și altcum de fel nu cadrează în un op de acest fel.
- 1889 Arh. Iași, nr. 1, 465: În[n]oirile … nu cadrează cu stilul și proporțiile monumentelor restaurate.
- 1896 ȘĂINEANU, D.: Faptele nu cadrează cu spusele sale.
- 1899 SBIERA, Familia, 379: Este adevărat că uneori vederile noastre nu cadrau pe deplin asupra modului de procedură și asupra mijloacelor de ales, dară în idealuri și aspirațiuni, în năzuinți și în intențiuni ne-am întâlnit totdeauna.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- <1905–1906> Analele Acad. Ist., seria 2, tom XXVIII, 355: Dacă s-ar întâmpina că sistemul seriilor nu cadrează cu noțiunea de sistem științific, așa cum a fost determinată de logica științelor, vom răspunde că această logică este necompletă.
- 1913 ARGHEZI, Tablete cron., I, 54: Iată două noi isprăvi ale libidinosului arhiereu, care cadrează cu furtul iepii de pe Bărăgan și cu zeci de alte acte importante.
- 1915 Universul (C.), nr. 70, 56: Ne-a dat un repertor din cele mai alese și de un gen ce cadra mai bine cu rolul Teatrului Național.
- 1921 An. Dobr., II, nr. 1, 37: Natura terenului și situația topografică a Hârșovei cadrează perfect cu acelaș înțeles de „Pietroasa”, „Stâncoasa”.
- 1930 Universul (C.), nr. 11, 71: Se impune bisericilor românești un rol care nu cadrează cu menirea lor.
- 1931 CADE.
- 1932 MINULESCU, Pub., 337: Înmormântarea mult regretatului sculptor … a cadrat de minune în fostul lui fel de viață.
- 1939 SCRIBAN, D.
- 1940 DA, I2.
- 1942 CARTOJAN, Ist. Lit. Vechi, II, 162: Cu această vârstă oarecum înaintată – la 1686 Miron Costin avea 52 ani – cadrează, de altfel, și unele pasagii din introducerea sa.
- 1958 BARBU, Oaie, 109: Nu știa dânsul că ceea ce face nu cadrează cu ținuta pe care trebuie s-o aibă un comunist, unde-o fi el, acasă, în rai, la locul său de muncă?
- 1963 CĂLINESCU, Scrinul negru, II, 434: Asemenea gesturi pasionale, unele de-a dreptul lubrice, nu cadrează cu baletul clasic, decent.
- 1977 BUZURA, Orgolii, 153: „Lasă-te de bancuri, că nu cadrează cu vârsta și cu calitatea de femeie”, i-am spus și ea mi-a râs.
- ante 1980 CARAMAN, Descolind., 441: Urbanizarea ambianței idilice … [este] o abatere de la exigențele genului, cu care nu cadrează asemenea motive.
- 1990 Viața rom. (R. US), nr. 12, 39: Vuillemin … cade … în zone polemice, istoricizante, ce nu cadrează cu preocupările unui autentic gânditor.
- 2007 DEXI.
- 2008 România liter. (S.), nr. 17, 142: Aceste versuri sunt scrise într-un limbaj care nu cadra nici cu morala socialistă, nici cu rigorile vieții universitare din anii comunismului.
- 2013 DGS.
- 2016 Even. Zilei, nr. 7 795, 12: S-a conturat o poveste tumultoasă despre … persoane cu activități care nu cadrează cu un om care lucrează în magistratură, avocatură sau servicii secrete.
Încă 25 citate
✧
Absol. Fam.
- 2021 Observator cult., nr. 1 051, 213: Am ajuns la o vârstă când fleacurile nu mi se mai potrivesc. Nu mă mai reprezintă, nu mai cadrează, ar fi spus mama mea.
✧
Refl. pas.
- 1997 An. Inst. Ist., nr. XXXVI, 362: Într-un singur caz concret … opiniile gândite și dezvoltate în legătură cu evoluția istoriografiei noastre se cadrează unui edificiu, logic și legic construit, printr-un dublu demers: cronologic și tematic.
2.
P. ext. Fam. A se cuveni.
- 1982 DS: Nu cadrează să faci asta!
- 2007 ZAFIU, Limbaj și pol., 49: Verbul „a cadra”, deși atestat de mai multă vreme, trimite, cel puțin în varianta folosirii sale absolute (fără complement prepozițional), la un registru hibrid, semi-oficial, semi-familiar, specific perioadei comuniste: „Nu se poate să faceți asta. Nu cadrează …”.
- 2013 DGS: Nu cadrează să discuți chestiuni familiale în public.
- 2018 Dilema veche, nr. 772, 21: Am sugerat discret chelnerului că, într-un restaurant ca acesta, nu cadrează să-ți urle în ureche buletinul de știri.
Încă 3 citate
II.
Tranz.
1.
Rar (Complementul indică tablouri, fotografii, oglinzi etc.) A pune într-un cadru (I 2); a înrăma.
- 1870 COSTINESCU, D., I.
- 1871 LMD, I.
Încă un citat
✧
P. ext. Rar
- 1926 BLAGA, Încerc. Filos., 223: Străvechile, masivele sate săsești și-au studiat … foarte mult locul unde aveau să fie clădite … Satele românești sunt așezate mult mai întâmplător în peisajele ce le cadrează.
2.
FOT., CINEM., TV A delimita spațiul cuprins de obiectivul unui aparat fotografic sau al unei camere
de filmat; a efectua un cadraj (1).
- 1973 Almanahul lit., 248: Am ridicat aparatul astfel încât să-l cadrez de la brâu în sus.
- 1978 DN3.
- 1981 Flacăra, nr. 53, 314: Oh, strigă femeia scoțându-și aparatul fotografic, acum voi face un clișeu senzațional. Dar oprește-te odată să mai gesticulezi atâta! Altfel, nu voi reuși niciodată să te cadrez.
- 1993 BARBU, Ianus, 1 291: Totul era simplist, fără adâncime, nu știam să cadrez bine. Am încercat să fotografiez jungla pe care abia după trei decenii am surprins-o cum trebuie.
- 2001 Observator cult., nr. 73, 193: Fac fotografie din ’91, când mi-am luat primul aparat foto din viața mea. Automat … Plăcerea cea mai mare este … să cadrez și să decupez dintr-un continuum.
- 2006 NDU.
- 2007 DEXI.
- 2021 Observator cult., nr. 1 085, 83: Îmi pun deseori întrebări de realizator de filme: care este punctul de vedere, unde să-mi așez micuța cameră de filmat, ce detaliu să arăt, cum să cadrez.
Încă 7 citate
– Prez. ind.: cadrez.
– Din fr. cadrer.
Referințe bibliografice:
1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1959 CL, nr. 1–2, 91; 2024 DELR2 s. v. cadru (delr.lingv.ro).
