I.
1.
Local de noapte, mai ales de lux, în care se petrece într-o atmosferă intimă, în timp
ce se urmărește un program de divertisment (cu muzică, dans, comedie etc.).
- 1889 Românul (Z.), 31 decembrie, 1 3354: Mai toate ziarele principale din Paris vorbesc cu elogii de cabaretul român, instalat în Montagnes Russes …, acolo cântă o trupă română de lăutari.
- 1898 Enc. Rom., I.
- 1912 ANGHEL, Triumful, 145: Grupuri turbulente de studenți grăbeau, îngrămădindu-se în sala unde astăzi răsună cântecele destrăbălate ale femeilor unui cabaret bucureștean.
- 1928 C. PETRESCU, Întunecare, 227: A câta oară vedea oare un cabaret … cu aceleași figuri monotone, pereții tapisați …, același cor de țigance, aceiași foști ofițeri de gardă imperială deveniți chelneri și aceleași fete de general, pianiste?
- 1931 SEBASTIAN, Pub., II, 304: Amândoi continuă, unul lângă altul, cursa în noapte, prin baruri și cabarete, trecând printr-o lume imundă.
- 1931 CADE.
- 1932 SEBASTIAN, Pub., II, 1 134: Dansatoarele începeau să-și arate la cabaret coapsele în foșnitoarele piruete ale cancanului.
- 1934 BELLU, Apărarea, 105: Cabaretul acela era tot un fel de bordel, cu deosebirea că acolo femeile se numeau „artiste”, iar clienții puteau să vie cu femeile cinstite spre a le perverti.
- 1935 A. HOLBAN, Schițe, 485: Într-o seară am fost cu el la un cabaret de lângă Saint-Julien le Pauvre. Un fel de pivniță și câteva catacombe. Câteva mese și câțiva artiști, cam prăfuiți și bătrâni, care cântau cântece vechi franțuzești în diferite provincii. Cântece de nuntă, de beție, de muncă, de moarte.
- 1935 MUȘATESCU, Mica publicitate, 250: Au cutreierat pe rând … toate cabareturile, până la trei noaptea.
- 1936 CRAINIC, Puncte cardinale, 9: La radio … celebritățile cabaretelor bucureștene își miorlăie muzical și insinuant chemările către cloaca nocturnă a desfrâului.
- 1942 ARGETOIANU, Îns., X, 45: Fiul lui Horthy e în vârstă de 37 ani … și petrece nopțile prin „cabareturi”, deși e însurat cu o contesă nostimă.
- 1955 DL, I.
- 1961 DN.
- 1983 LIICEANU, Jurnalul de la Păltiniș, 14: Îl amuza … să-i conducă … la cabaretele franțuzești și i se părea în felul acesta că încearcă voluptatea cununării a două lumi contrarii.
- 1993 CONSTANTE, Evad. Imposibilă, 174: Începea să fredoneze frânturi de melodii auzite prin cabarete și teatre de varietăți, ale căror texte în doi peri aproape nimeni nu le înțelegea.
- 2000 România liter. (S.), nr. 10, 143: Artiștii faimoși din acea vreme … erau siliți să lucreze mână-n mână cu mardeiașii orașului, care aveau monopolul asupra cabaretelor, cazinourilor și bordelurilor.
- 2000 România liter. (S.), nr. 28, 123: Se trăia și vesel, se petrecea prin cafenele, tripouri, cabarete, prin grădinile de vară ce împânzeau Brăila.
- 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 402: Cântase într-unul dintre cabaretele de pe chei.
- 2004 România liter. (S.), nr. 1, 195: Mă strâmb la derbedeii care se oferă să mă angajeze la cabaret.
- 2006 NDU.
- 2007 DEXI.
Încă 21 citate
✧
Sint. Dansatoare de cabaret v. dansatoare.
✧
Sint. Număr de cabaret v. număr.
✧
Sint. Stâlp de cabaret v. stâlp.
✧
Sint. Stea de cabaret v. stea.
✧
Sint. Vedetă de cabaret v. vedetă.
✧
Loc. adj. De cabaret = deșănțat.
- 1931 PAPADAT-BENGESCU, Drumul ascuns, 361: Bătrânul Franz e bețiv, ceea ce eu nu știam. Țin să spui că figura de cabaret a protejatului dumneaei nu-mi convine.
- 2008 România liter. (S.), nr. 15, 242: În rest, se bea, se fumează, se dau replici politicoase în genul conversației de salon cu sofisme și virilisme de cabaret, se joacă tare.
Încă un citat
✧
Compus Teatru-cabaret v. teatru.
✦
Înv., rar Cârciumă.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
2.
Spectacol de divertisment, care se desfășoară într-un cabaret (I 1).
- 1930 C. BACALBAȘA, Buc., III, 179: În rândul spectacolelor avem la acea epocă … la Casino de Paris, strada Regală: teatru de varietăți cu cabaret francez.
- 1933 SEBASTIAN, Femei, 196: „Arabela and partner” mi se părea că are exact dramul de mister necesar unui titlu de cabaret.
- 1936 SEBASTIAN, Pub., V, 232: Este o tradiție care leagă poezia de cabaret și urcă departe în trecut, poate până la Villon.
- 1943 RALEA, St. Filos., 17: Genuri noi au apărut: caricatura, opereta, vodevilul, gazeta umoristică, comedia bufă, cabaretul cu șansonieri, parodia.
- 2008 România liter. (S.), nr. 42, 322: Ați absolvit o școală de desen, ați jucat ca actor de teatru și cabaret, sunteți ilustrator și muzician.
Încă 4 citate
II.
Înv.
1.
Mic serviciu de cafea, ceai, compot etc., din porțelan, pentru una sau două persoane,
cu farfurioare, cești, zaharniță, cafetieră sau ceainic, așezate pe un platou.
- 1898 Enc. Rom., I.
- 1995 D. Artă, I.
Încă un citat
2.
Măsuță cu platou din lemn lăcuit sau pictat, prevăzută cu un sertar ce conținea un
serviciu de ceai, cafea, lichior etc., folosită în secolul al XVIII-lea pentru micul-dejun.
- 1995 D. Artă, I.
– Pl.: cabarete și înv. cabareturi.
– Var.: înv. cabarétă (1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I) s. f.
– Din fr. cabaret.
Referințe bibliografice:
2024 DELR2 (delr.lingv.ro).
