Înv., rar (Despre plante) Acvatic (1).
- 1848 NEGULICI, Vocab., 17.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I, 60: Planta aquatilă [este o plantă] quare este cu totul în apă sau plutește pe d’assupra ei.
- ante 1872 HELIADE-RĂDULESCU, Ist. Crit. Univ., 81: Cu cât se înclina pământul, cu atâta polurile se făcea mai locuibile de ființe mai organizate … ca infuzoriile mai întâi, apoi bureții …, apoi plantele acvatile.
Încă 2 citate
– Scris și: aquatil (1870 COSTINESCU, Vocab., I).
– Pl.: acvatili, -e.
– Var.: înv., rar acuatíl, -ă (1848 NEGULICI, Vocab., 17) adj.
– Din lat. aquatilis, -e, fr. aquatile.
