Pierdere a aderenței la sol a unui vehicul care se deplasează cu viteză mare, provocată
de formarea unei pelicule de apă între calea de rulare și pneuri.
- 1967 Apărarea patriei, nr. 5, 6: Până la apariția fenomenului de acvaplanare, între roată și suprafața pistei se formează o „pană” de apă, ca rezultat al pătrunderii moleculelor de apă între cauciuc și suprafața pistei, sub acțiunea presiunii hidrodinamice.
- 1973 Șt. și tehn., nr. 9, 46: Șanțurile transversale profunde, cu largi evacuări laterale, vor satisface cursele desfășurate pe ploaie, evitând efectul de acvaplanare, dar vor compromite o cursă desfășurată pe sol uscat prin marea lor rezistență la înaintare.
- 1984 România lib. (Z.), în DCR2, 19: Prin respectarea presiunii corecte din pneuri se evită acvaplanarea, întrucât pneul cu presiune scăzută va avea canalele de evacuare a apei deformate.
- 1991 Tribuna (C.) – SN, nr. 387, 3: Iată câteva particularități ale șofatului în condițiile căderii de precipitații: … își pot face apariția derapajele sau fenomenul de acvaplanare.
- 2002 Adevărul (C), în DCR3, 30: În timp ce rula cu mare viteză, pe o ploaie torențială, bolidul a intrat la un moment dat în acvaplanare.
Încă 4 citate
– Din fr. aquaplanage (cu echivalarea suf.)
