ACULÉU s. m.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACULÉU s. m.
1. Rar Ac subțire, ascuțit; spec. ac pe care îl au unele insecte.
2. Ghimpe, spin1.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
  • 1882 Transilvania, nr. 24, 190: Grâu rigid. … Paiul erect. F. lineate deasupra cu setuli (peri) solitari forte scabroși, nervii foilor deasupra cu aculei forte mici în serie simplă.
  • 1898 BRÂNDZĂ, Flora Dobr., 164: Fructul (mericarpiul) cu aculei, a căror lungime este egală cu lățimea mericarpiului, cel tânăr scabru.
  • 1938 Analele Dobr., nr. 1, 159: [Rosa ferox] pe lângă aculei mai posedă și foarte numeroase glande.
  • 1942 Enc. Agr., IV, 699: Porcan … ciupercă comestibilă din familia Hydnaceae, cu pălăria cărnoasă, … pe partea inferioară pălăria are aculei moi, decurenți, albi-cenușii.
  • 1958 I. PRODAN – BUIA, Flora, 10: Aculeu. Ghimpe, spin, mai ales la salcâm.
Fig. Înv., rar Jignire, sarcasm; bătaie de joc.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
Fig. Înv., rar Tristețe, neliniște.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.

– Pl.: aculei.

– Var.: înv. aculíu (1871 LMD, I) s. m.

– Din lat. aculeus.

Referințe bibliografice:
1975 DEX; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 188; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Încarcă...

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar