BOT. Prevăzut cu aculeoli; aculeat (1).
- 1891 Analele Acad. Dezbat., seria 2, tom XIV, 159: [Piloselloldea] Acheniile cel mult de 2 mm lungi, costate, valeculele punctulate, coastele aculeolate.
- 1898 BRÂNDZĂ, Flora Dobr., 277: Fruct aculeolat. [Titlu]
- 1929 PANȚU, Vocab. Plante.2, 119: Frunzele lineare, la bază ciliate, caliciul cu sepalele obtuze, cele 2 externe scurt aculeolate pedunculele după înflorire, recurbate în forma de cârlig.
- 1980 D. Bot., 42: Aculeolatus, aculeolat, prevăzut cu aculeoli.
Încă 3 citate
✧
(În compuse)
- 1929 PANȚU, Vocab. Plante.2, 82: Frunzele bazilare, adesea … apar în urma florilor, ele sunt orbicular-cordiforme, anguloase, aculeolat-dințate, pe fața inferioară lânos-pâsloase; florile albe-gălbui sunt dispuse în mici capitule, reunite într-un racem.
✧
(Adverbial)
- 1984 Contribuții botanice, 33: Este o plantă anuală cu tulpina la început erectă … frunze de 10–50 cm x 3–22 mm … aculeolat scabre spre vârful laminei.
– Pronunțat: -le-o-.
– Pl.: aculeolați, -te.
– Din fr. aculéolé.
