1.
Înv. Care ține de activism (1), care se referă la activism (1).
- 1872 Gazeta de Transilv., nr. 27, 1: „Albina” a profitat mult din conversarea cu cei de la „Tel[egraful] R[omân]” (organul Ecs. Sale m. Șaguna) și-a insușit doctrina cea minunată a Esc. Sale cu care i-a succes a amăgi pe autonomiștii români și a-i trage după sine în dieta cea feudală din Cluj … capacitându-i chiar așa precum capacitează acum „Albina” prin următoarea deducțiune activistică.
- 1874 Gazeta de Transilv., nr. 29, 1: Fia că de astă dată să fim feriți de a recădea în greșelile trecutului ca nu cumva, voind a îndrepta confuziunea ce a produs-o nepăsarea „pasivistică”, se preparăm și să „organizăm” confuziunea „activistică”, care poate ar avea urmări și mai rele pentru noi.
Încă un citat
2.
Rar Care ține de activism (3), care se referă la activism (3).
- 1943 MARCU, Valoarea artei, 51: Sigur este că până și pentru un pedagog al bunului simț ca Francesco Patrizi, voința și acțiunea se păreau a fi cele două idealuri spre care trebuia să tindă, în ultimă analiză, educarea tineretului … Acest „maestru și învățător”, apare astfel și el influențat, în cel mai înalt grad, de „febra activistică a secolului”.
- 1943 FRUNZETTI, Pegas, I, 254: Niciun ideal anume și nicio experiență nu sunt necesare, după Dewey, pentru nașterea artei, care nu cere decât să-și ia impulsul expresiv din percepția, din intuiția cu care caracterul ei activistic o confundă, o face una, ca și în unele din formele crociene și post-crociene actuale.
Încă un citat
3.
Care ține de activiști (6).
- 1956 Viața rom. (R. US), nr. 5, 210: Capacitatea de fabulație și de invenție activistică a scriitorului are în primul rând un caracter sintetizator, condiționează caracterul concret al imaginii artistice, unitatea determinărilor multiple, individualitatea sa unică.
- 1978 GOMA, Jurn., I, 44: Am cunoscut-o și pe traducătoare: Barbro. Și pe Artur Lundkvist – mi s-a părut antipatic, greoi, rigid – și activistic: de ce n-o fi alegând el libertatea într-o țară comunistă?
- 1990 PATAPIEVICI, Politice, 43: În 29 ianuarie 1990, în fața maselor extaziate care tălăzuiau în Piața Victoriei, Iliescu a adresat celor care îl aclamau aceste cuvinte: „Azi, prin prezența voastră aici, s-a petrecut adevărata revoluție a poporului, democrația populară” (lăsăm deoparte pleonasmul, inerent nivelului său, activistic, de cultură).
- 1993 GOMA, Jurn., II, 241: Atunci … am aflat cât-la-sută cântărește cultura română în ochii lui Pleșu (care, orișicâtuși, nu e un troglodit activistic precum marele tovarăș Croitoru, căruia i se adresase el într-un memoriu rămas de pomină).
- 2007 ZAFIU, Limbaj și pol., 47: Destul de rapida „ascensiune” a variantei în cauză și a altor câtorva cuvinte înrudite prin origine (în limba sursă sau prin derivare pe teren românesc) delimitează un ansamblu lexical marcat în mod evident de rigiditatea limbajului activistic.
Încă 4 citate
– Pl.: activistici, -e.
– Din germ. aktivistisch.
