ACROȘÁ vb. I

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACROȘÁ vb. I
1. Tranz. și refl. A (se) agăța, a (se) atașa.
  • 1877 Timpul (Z.), nr. 205, 2: Nu s-ar putea oare acroșa din vagoanele ce stau astăzi neîntrebuințate … cinci sau zece dintr-însele pe fiecare tren de pasageri, încărcate cu producte?
  • 1973 Scânteia – Alm., 205: La Marsilia, se studiază amplasarea unui metro de tipul „A.T. 2000”, convoi aflat în permanentă mișcare, la care se acroșează sau se detașează automat garniturile care vin sau se îndreaptă către gările subterane.

✧ Fig.
  • 1971 Sociol. Militans, IV, 120: Este de la sine înțeles că atare discipline nu pot fi acroșate de sociologie, căci ne-am trezi în fața unui pansociologism primejdios.
✧ Fig. Refl.
  • 1933 Gazeta sporturilor, 1 226, 2: La reîncepere, Perry e decis să termine repede și, în 10 minute ajunge la 4–1. Dar Merlin se acroșează la disperare, ajunge la 4–4, 5–5 și în sfârșit, sucombă cu onoarea intactă.
  • 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 155: În stările de gelozie, în depresia de doliu, în sindromul „melancolicˮ, … subiectul se acroșează cu toate forțele de obiect fiind, în același timp, detașat (incertitudinea legăturii cu obiectul).

2. Tranz. Arg. A agăța.
  • 1907 M. I. CARAGIALE, Coresp., 400: Aș mai fi continuat poate, dar într-o zi, când zburam la rendez-vous pe care îl pierdusem regulat de trei zile, am dat peste o tânără damă din Hanovra pe care am accroșat-o în metro.
  • 1938 Cuvântul, nr. 3 187, 4: La urmă o acroșează un șantajist care vrea să speculeze situația ei de soție a decanului baroului parizian și mamă a unui avocat proaspăt evadat din școală.
  • 1993 BARBU, Ianus, 1 053: Tipul e măgulit că i-am acroșat gagica.
  • 2004 R. CIOBANU, Steaua, 59: Destinul lui e să fie acroșat de fetele intrepide, cum pare a fi și Diana asta.

✦ Spec. A prinde (un hoț).
  • 1943 IORDAN, Lb. Rom. Actuală, 472: Acroșa. Echivalentul … distins (și cu intenții ironice) al argot. agăța (a agăța un bărbat „a pune mâna pe el, a și-l face amant”, a agăța un hoț „a-l prinde” etc.). [Notă de subsol]
3. TELEC. (Despre frecvențele aparatelor radio) A se suprapune producând oscilații în receptare.
  • 1931 Radio, nr. 170, 36: În special, afurisitul de etaj amplificator cu rezistențe acroșează, ori de câte ori vreau să-i dau aparatului o amplificare mai mare.
  • 1935 Radio, nr. 351, 13: Când reacția este prea mare, aparatul acroșează, ceea ce se remarcă prin fluierate în audiție.

4. Tranz. și refl. SPORT (Folosit și absol.) A-și ține adversarul la box.
  • 1932 Gazeta sporturilor, nr. 1 145, 2: După pauză Hower atacă în forță, lovește și se acroșează. … Repriza treia are cu totul altă fizionomie.
  • 1947 Sportul pop., nr. 559, 1: Se ridică imediat complet groggy acroșează disperat și cu toate intervențiile arbitrului și încercările lui Zamfir ține și reușește să ajungă la gong.
  • 1968 Sportul, nr. 5 515, 3: Spaniolul dă dovadă de o energie surprinzătoare, acroșează și face tot ce e posibil ca să-l pună la respect pe mânzul de vis-a-vis.

5. Tranz. A prinde, a agăța (în trecere), a atinge.
  • 1938 Rev. Urol., nr. 5, 274: La explorația uretrei, bula olivară se oprește la nivelul unghiului peno-scrotal, unde acroșează un corp neregulat, rugos, de mărimea unui bob de fasole care se simte și la palpare.
  • 1988 Educ. Fiz. Sport, nr. 4, 42: Degetul mare este așezat în lăcașul său de pe partea stângă a crosei (pistolului) întins și lipit de pistol, la probele de precizie sau cu falanga a doua puțin îndoită (acroșează crosa) la probele de pistol viteză.

✧ Fig.
  • 1969 Viața rom. (R. US), nr. 11, 29: Teatrul meu te obliga la căutări, îți da niște ghionți, sportiv te îmbrâncea. E dotat cu virtuți, e numai (probleme de) spațiu, unghiuri de vedere și deschideri și închideri de perspectivă. Abia le luam în primire – în constatare și am și acroșat, ca flecărind, ștrengărind, în promenadă, relația scenă-decoruri, sală-de-coruri.
6. Tranz. SPORT (Folosit și absol.) A intercepta mingea.
  • 1941 Gazeta sporturilor, nr. 161, 3: Iarcu acroșează bine, degajează slab.
  • 1956 Sportul pop., nr. 2 953, 7: Deposedarea de balon prin alunecare, prin salt, este apreciată de arbitri numai prin prisma intenției de a opri, degaja sau acroșa mingea, și nu ca o intenție de a împiedica pe adversar.
  • 1959 Sportul pop., nr. 3 524, 6: Fundașii noștri știu să se orienteze bine pe teren; ei acroșează perfect, apără cu atenție poarta.
  • 1969 Sportul, nr. 451, 3: Anca revine în propriul teren, acroșează, deposedează, își deschide partenerii.
  • 1995 Tribuna sport., nr. 250, 1: Cornel Alecu, zburând literalmente deasupra adversarului care se pregătea să arunce la coș, acroșează mingea în traiectorie ascendentă, aceasta lovește inelul și nu intră în coș.

✧ P. anal.
  • 1984 România liter. (S.), în DCR3, 184: Mihai trecu în vestibul, își lua „delonul”, și-l puse pe umeri, se întoarse în sufragerie, acroșă о sticlă de palincă, deschise ușa și fără să o mai închidă porni pe scări în jos.
✦ SPORT A intercepta pucul la hochei.
  • 1975 DEX.
7. Tranz. (Franțuzism; folosit absol.) Rar A pune receptorul în furcă, a termina o convorbire telefonică.
  • 1944 SEBASTIAN, Steaua, 126: [Șeful] se îndreptă spre telefonul din perete, … ridică receptorul: … Allo, allo. (Nu răspunde nimeni probabil. Acroșează.)
  • 1986 Cronica, nr. 12, 6: Sună telefonul. Duduia Otilia ascultă mesajul și brusc se îmbujorează, îi dau lacrimile de bucurie. I-a fost recuperat ceasul. După ce acroșează rămâne o clipă pe gânduri.

8. Tranz. A atârna, a agăța, a prinde un obiect (cu ajutorul unei agrafe, al unui cui etc.).
  • 1961 DN.
  • 1963 Analele Univ. Timișoara – Șt., nr. 1, 264: Presiunea necesară pentru a urca lichidul în capilar până la o diviziune marcată pe tub este asigurată de căderea unei greutăți metalice, care este eliberată în tubul de alamă D, prin declanșare, de la un clește metalic fixat la tubul de cauciuc, unde este acroșat.
  • 1981 Manuscriptum, nr. 12, 129: Coloristic nul, de altfel, ca și monocromul până la acromatism, portret de aparat pe care i-l realizează, probabil în vederea comenzilor Teatrului Național spre a fi acroșat în foaier.
  • 1997 Acta Musei Napocensis, 385: De părțile laterale sunt acroșate mânere din fier forjat.
  • 2006 NDU, 33: A acroșa o oglindă pe perete.

9. Tranz. A lovi (ușor) cu un vehicul o persoană, un alt vehicul sau un obiect aflat pe direcția de deplasare.
  • 1967 Sportul, nr. 5 482, 2: Dacă cel care depășește merge corect, este vorba numai de o senzație neplăcută. Dacă însă el va intra nereglementar de repede spre dreapta, vă poate acroșa, fiindcă dv. nu vedeți și nu acționați frâna.
  • 1983 Teatrul (R.), nr. 1, 43: N-am fost atentă și, când am ieșit din parcaj, am acroșat un copac.
  • 1996 FD, 51: Au fost acroșați pietoni.
  • 2001 România lib. (Z.), ap. CIOLAN, Misterele cuv., 173: Burti a fost acroșat de Irvine și a ieșit în decor, izbindu-se violent de parapetul de cauciucuri.
  • 2007 Flacăra, nr. 1–10, 34: Pe drumul european E 70, un tir acroșează o cisternă ce transporta 3.000 de litri de gaz lichefiat.
  • 2008 în DCR3, 74: O pasarelă s-a prăbușit pe DN1 după ce a fost acroșată de un autotren.

10. Tranz. Fam. A aborda și a reține pe cineva (în trecere).
  • 1971 Sportul, nr. 6 565, 2: L-am „acroșat” pe „spiridușul” echipei campioane, Cristian Gațu, în momentul pregătirii pentru plecare.
  • 1978 V. MUȘATESCU, Conan, I, 111: Apoi mă acroșează: – Vă rog să-mi spuneți pe numele artistic, maestre, fiindcă iubesc la nebunie scriitorii.
  • 1990 Transilvania, nr. 1–3, 7: Înainte de plecare, am fost acroșat de foarte mulți care voiau diferite lucruri pentru România.
  • 1997 BREBAN, Riscul, 381: Câteva pagini reflectă chiar și un securist amabil, pozitiv, ce-l acroșează pe poet, pe narator, avertizându-l asupra pericolului care-l pândește.
  • 2006 NDU, 33: L-a acroșat când părăsea clădirea.

✧ Fig.
  • 1986 Studii, nr. 12, 1 216: În literatura de specialitate interbelică … încercările de abordare și analiză a „cazului Christescu” sunt timide, incomplete ori pur și simplu lipsesc. Cel mult este acroșat Prezan, ori, mai general, comandantul superior.
11. Tranz. A atrage, a reține atenția prin utilizarea unor modalități narative, prin tehnici publicitare etc.
  • 1978 SCL, nr. 3, 354: Există în orice text … ,,balize care acroșează lectura, unde se deschid orizonturi de așteptare indeterminate sau din contră se stochează informația prealabilă”.
  • 1990 CORNEA, Aproapele, 123: Cititorul e acroșat, obligat să fie atent, scos din rutină și din lectura anticipativă.
  • 2004 LASCU, Stil și expresivitate, 77: Titlul trebuie să includă – este o obligativitate – cel puțin un cuvânt „tare”, adică un termen care să acroșeze.

12. Tranz. MIL. A prinde, a atașa sau a conecta o încărcătură, un sistem de armament, un echipament etc. la un dispozitiv exterior, special construit.
  • 1978 Studii, nr. 8, 1 539: I.A.R.-37 (1937); anvergura: 12,22 m; lungimea: 9,50 m; înălțimea: 3,97 m; … armament: 4 mitraliere; echipat și cu 12 lansatoare de care se puteau acroșa bombe de câte 12 kg.
  • 1980 Lex. Mil., 33: Avioanele complet pregătite pentru zbor (mai puțin rachetele aer-aer, care nu sunt acroșate) se găsesc parcate în zonele de dispersare ale subunităților.
  • 2001 Gl. Aviatic, 44: Blocurile pentru proiectile reactive sunt acroșate sub planurile avioanelor de luptă.

13. Tranz. A aborda, a se ocupa de o anumită problemă, subiect etc.
  • 1983 An. Inst. Ist. Arheol., 601: Ponderea tematicii cade asupra istoriei U.R.S.S. Incidental sunt acroșate subiecte de istoria centrului și a sud-estului european.
  • 2001 Analele Univ. Buc. – Lb. Lit. Rom., 11: Abia modernitatea, prin ieșirea spiritului din constrângerile dogmatice, creează infinit distanțe, distorsionări, acroșează zone imaginare netolerate până atunci de spiritul comunității.

14. Tranz. ARHEOL. (Despre incinte, construcții) A fi lipite una de alta.
  • 1985 Arheol. Mold., X, 23: La Costișa s-au semnalat trei șanțuri săpate în două etape, din care unul avea acroșată și o palisadă, iar la Brad și Răcătău, cetățuia se spune că era apărată de un val cu un șanț adiacent.
  • 2005 A. FLORESCU – M. FLORESCU, Cet. Traco-get., 144: În cazul acestui obiectiv au putut fi sesizate două cetăți alăturate, din care cea principală are actualmente porțiuni de val cu înălțimea de 4,50–5 m. … De aceasta era acroșată o a doua cetate cu un val foarte aplatizat.
  • 2022 Peuce, 8: La marginea de sud-vest a platoului, cercetările arheologice au scos în evidență o citadelă de formă cvasirotundă cu dimensiunile de cca. 74×76 m, la care, pe latura de nord, a fost acroșată o incintă de formă semiovală cu dimensiunile de cca 55×78 m.

✧ Refl.
  • 2005 Peuce, 260: Ca și în secțiunea S I, se poate remarca faptul că ultimul nivel se acroșează mai curând la emplectonul contrafortului exterior al acestuia.

– Scris și: înv. accroșa.

– Prez. ind.: acroșez.

– Din fr. accrocher.

Referințe bibliografice:
1966 DN2; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar