Înv. Acrostih.
- 1795 N. VĂCĂRESCU, ap. A. VĂCĂRESCU, Poezii, 329 [Prefață]: Pociu cu tot dreptul să mă fălesc la atăta norocire pentru multe alte cuvinte și pentru că și acrostihidile dinlăuntru sânt făcute iarăși pă numele tău.
- <1800–1802> NAUM RÂMNICEANU, Cron., 105: Cel în acrostihida capetilor numit Care la număr 16 am alcătuit, Tragerea neamului având din Clocociog Iar nașterea nemernicia altui loc.
- 1855 KOGĂLNICEANU, Crit., 350: Văd apoi ode și acrostihide în care se găsesc toate afară de poezie.
- 1863 FILIMON, Ciocoii, 34: Poeții timpului secase nesfârșitele comori ale închipuirei lor, fără ca odele, elegiile și acrostihidele lor să găsească în inima vanitoasei femei altceva decât o stâncă de granit.
Încă 3 citate
– Pl.: acrostihide.
– Din ngr. ἀκροστιχίδα.
Referințe bibliografice:
1907 PHILIPPIDE, Specialistul rom., 13; 2023 DELR2 s. v. acrostih (delr.lingv.ro).
