BOT. Care se dezvoltă în mod succesiv de la bază spre vârf, astfel încât ramificațiile
cele mai tinere se găsesc la vârf.
- 1892 Arh. Iași, nr, 2–3, 177: Vase secundare se pot dezvolta chiar în internodurile aflate încă în perioada de creștere în lungime. În acest caz, dezvoltarea lor e acropetală.
- 1937 Enc. Agr., I.
- 1956 Flora, IV, 276: La raceme și panicul înflorirea are loc de jos în sus (ordinea acropetală).
- 1963 BUIA, Bot. Agr., 74: Sub vârful vegetativ, în ordine acropetală, adică de la bază spre vârf, … se formează niște proeminențe care sunt primordiile frunzelor, lăstarilor și ale mugurilor axilari.
- 1980 D. Bot., 336: Racem, inflorescență racemoasă, cu axa principală purtând pediceli scurți … terminați cu flori solitare și cu deschidere acropetală.
- 2005 DEM, I, 796: Succesiunea înfloririi este de la bază spre vârf (acropetală), la inflorescența cu axa principală alungită, și de la periferie spre centru (centripetală), la inflorescența la care florile se află în același plan.
- 2006 Universul plantelor4, 195: Tulpinile pot avea: creștere acropetală, zona de creștere este subterminală, la câțiva centimetri sub vârf.
Încă 6 citate
✧
(Adverbial)
- 1963 BUIA, Bot. Agr., 180: Frunzele în interiorul mugurelui se dezvoltă acropetal și bazipetal.
- 2006 Universul plantelor4, 858: [Ramurile] se formează acropetal, de la bază spre vârf și nu depășesc niciodată vârful acesteia.
Încă un citat
– Pl.: acropetali, -e.
– Din germ. akropetal, engl. acropetal.
Referințe bibliografice:
1976 M. D. Biol.; 1980 D. Bot., 41; 2003 D. Etim. Term. Șt.2, 14; 2007 DEXI.
