ARHIT. Partea cea mai înaltă a unui oraș din Grecia antică, de obicei având fortificație
proprie, care adăpostea principalele edificii publice.
- 1862 Isis, nr. 41, 327: Pământul ocupat de orașul modern la nord de Acropolă nu ținea de orașul antic și n-a făcut parte decât la o epocă înaintată a istoriei sale.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1866 BOLINTINEANU, Călăt., 440: În vale era templul Junonei, templul Nemesisei, pe coasta muntelui erau acropolis, stadul, teatru.
- 1870 Conv. Liter., nr. 1, 55: Inima te îndemnă să vii aici ca din acropole să ridici mânele cu rugăciuni către Joe.
- 1871 LMD, I.
- 1891 ODOBESCU, Scrieri arheol., 321: Vom cita încă, și mai ales, acel minunat cap de vacă, făurit în argint și împodobit cu largi coarne poleite, pe care d-l Schliemann l-a descoperit într-una din arhaicele morminte de regi ai Mecenei, regăsite de dânsul în adâncimile acropolei acelei străvechi cetăți a ahailor primitivi.
- 1893 Conv. Liter., nr. 1, 69: Văd copile coborând de pe acropoli.
- 1893 DDRF, I.
- 1894 ANTONESCU, N. D. Fr. Rom.2, II.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- ante 1911 N. DENSUȘIANU, Dacia, 311: Cea mai veche reproducere a acestei columne o aflăm pe murii ciclopici, ce încunjurau odată acropola atât de celebră a Mycenei din Pelopones.
- 1937 D. Ist. Arheol., 240: S-au scos la iveală construcții mari de piatră: acropola, turnuri, terase, incinte, resturi de tot felul.
- 1949 LTR, I, 27: Acropola servea ca o cetate de apărare și centru religios, unde se clădeau temple și se ridicau statui votive.
- 1965 Ist. Teatr., I, 30: Mărturii de alt ordin ale spectacolelor teatrale desfășurate la Histria, băncile de teatru încastrate în zidul de incintă al acropolei … dovedesc existența unui edificiu destinat spectacolelor de teatru înainte de anul 248 e.n.
- 1978 ELIADE, Jurn., II, 353: Și cât ar fi de impresionantă Acropolea, aflăm că nu este decât forma finală, ridicată deasupra unei duzini de acropole îngropate.
- 1984 O. DRIMBA, Ist. Cult., I, 598: După 450 î.e.n. se construiesc templul doric din Segesta și templul Concordiei din Agrigento; dar în primul rând trebuie menționat, firește, ansamblul de edificii de pe acropola Atenei, refăcut de Pericle.
- 1999 PALER, Memorie, 125: Arhitectul acropolelor reface de fiecare dată ordinea din poemul lui Hesiod.
- 2003 GRIDAN, Univ. Bijut., 283: Troia II, mult extinsă, a fost construită din cărămidă arsă după planurile unui megaron (casă cu o mare cameră centrală prevăzută cu vatră pentru foc), cu un acropolis din piatră drept reședință a regelui și probabil cu un templu.
Încă 18 citate
✧
P. ext.
- 1941 Rev. Fundaț., nr. 12, 696: Carpii au părăsit Horodiștea, acropolă care timp de șaisprezece veacuri, până în zilele noastre, va rămâne doar o simplă pajiște, din ce în ce mai redusă de eroziuni.
- 1957 Mater. Cerc. Arheol., 227: S-a lucrat numai pe acropolea stațiunii, la Nucet, explorându-se o suprafață totală de 450 m2.
- 1960 Ist. României, I, 104: La începutul ultimei perioade, când piscul se întărește cu un șanț artificial, grupul retras aici își instalează chiar și cimitirul pe pantele dealului. În preajma „acropolei” sau, în răstimpul de primejdie amintit, chiar direct pe ea, se găseau și sanctuarele.
- 1965 DAICOVICIU, Dacii, 130: Așa se înfățișează cetățuia de la Costești, adevărată acropolă.
- 1980 D. Enc. Artă Veche, 20: Între așezările populației băștinașe, cele mai vechi acropole sunt probabil cele situate pe înălțimi fortificate, ca acelea din cultura Monteoru.
- 2010 PETOLESCU, Dacia, 122: Uneori, pe înălțime (cum era la Costești) se afla cetatea, care servea drept acropole, iar în vale așezarea civilă.
Încă 5 citate
✧
(Ca termen de comparație)
- 1912 Bul. Com. Monum., 18: Noi, bucureștenii de azi, aproape că nu ne putem închipui capitala fără această podoabă firească și artistică a ei, care, ca o adevărată acropolă a noastră, predomină orașul din înălțimea sa și farmecă privirea prin înfățișarea ei bătrânească.
- 1934 ap. V. PAPACOSTEA, Civil., 447: Începu să clădească fortăreața pe o înălțime mai jos de Sosthenion numit Phonea (= ucigătorul) în formă de triunghi cu turnuri foarte mari ca o acropolă, iar el singur supraveghea construcția pe care a numit-o Paskesen.
Încă un citat
✧
Fig.
- 1922 Conv. Liter., nr. 1, 156: Spre a ne împlini rolul european, ne trebuie bastionul ce domină această pozițiune. De aceea ațintim către cetatea naturală a Ardealului, către acropola românismului.
- 1937 VOICULESCU, Urcuș, 14: O văd, pe fruntea-i albă acropolă a minții Păstrează Trăinicia ruinii unui vis.
- 1946 PERPESSICIUS, Menț., V, 62: Ceea ce altădată ar fi fost o desăvârșită Acropolă versificată, de data aceasta este un dâmb de marmoră înviată, unde zeii trăiesc și poetul asistă.
Încă 2 citate
– Pl.: acropole și înv., rar acropoli.
– Var.: acrópole s. f., rar acrópolis, acrópol (1862 PONTBRIANT, D.) s. n.
– Din fr. acropole, ngr. ακρόπολη.
Referințe bibliografice:
1939 SCRIBAN, D.; 1975 DEX; 1999 M. D. Term. Istor.; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
