ENTOM. Astăzi rar Cosaș, lăcustă (Acrididae).
- 1859 BĂLĂȘESCU, D.
- 1876 Telegraful (Buc.), nr. 1 235, 2: Mijloc de distrucțiune a marei locuste verzi seau acrida. [Titlu]
- 1879 CIHAC, D. Et., II, 632.
- 1893 DDRF, I.
- 1898 Enc. Rom., I, 31: Acridele sunt vestite prin migrațiunile lor în turme numeroase, distrugând vegetațiunea și pustiind țările prin care trec.
- 1903 MARIAN, Insectele, II, 506: Una dintre insectele cele mai lacome, mai mâncăcioase și totodată mai stricăcioase, câte li-s cunoscute românilor după nume, e lăcusta sau locusta numită de românii … din Macedonia … și acridă.
- 1946 Filocalia, I, 209: Ioan, locuind în pustia Iordanului, mânca acride și miere sălbatică, arătând celor mulți că nu e greu să împlinească trebuința trupului și osândindu-i pentru desfătările încărcate.
- 1959 Fauna, VII4, 18: Acrida are indivizi verzi și cafenii.
- 1983 I. ALEXANDRU, Imnele, 76: În desaga cu Septuaginta-n spate Cu o curea încins peste mijloc Mâncând acride în pustietate Calcă desculț pe vipere și foc.
Încă 8 citate
– Pl.: acride.
– Din ngr. ακρίδα.
Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3; 1903 TDRG, I, 475; 1907 PHILIPPIDE, Specialistul rom., 13; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1 ; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).
