Tranz. și refl. pas. A plăti un acont; pop. a arvuni.
- 1909 Ungaria, nr. 207, 3: Ori voiește dl Budiu să înșir numele tuturor preoților acționari ai Luminei și să descriu scenele, ce s-au petrecut în unele locuri, când au fost constrânși să subscrie acțiile și declarațiile, că se învoiesc a li se aconta din congrua de la stat prețul acției? Sunt gata a o face!
- 1913 Evenimentul, nr. 185, 1: Rezultatul acestor demersuri putea fi de mai înainte cunoscut: … ridicări semnificative din umeri cu aluzii la cererile de credite pentru înmulțirea și perfecționarea utilajului căilor ferate, credite care nu s-au acontat însă din… felurite motive, în cea mai mare parte politice.
- 1929 ARGHEZI, Spini, III, 254: Clienții au acontat lucrarea și mai e un rest de șaizeci la sută de plătit: cine-l plătește?
- 1932 REBREANU, Jurn., I, 232: Am acontat casa din str. Pietății.
- 1943 FRUNZETTI, Pegas, I, 185: Am felicitat autorul și am acontat un desen, cel mai frumos din expoziție, pe care l-am și semnalat în cronică.
- ante 1970 MUȘATESCU, Fantezii, 210: Nu putem începe lucrul până nu ni se acontează jumătate din costul comenzii.
- 1971 ELIADE Noaptea de Sânziene, I, 155: Am și acontat mașina și, îndată ce încasez partea mea de moștenire de la Moș Toader, o cumpărăm.
- 1974 St. Sud-est europene, I, 193: Uneori, afacerile mari de la Viena și Constantinopol se acontează doar, ceea ce e tot o formă de credit.
- 1983 Cinema (R.), nr. 7, 24: Ultimul film fusese totuși acontat.
Încă 8 citate
– Prez. ind.: acontează.
– Din acont.
Referințe bibliografice:
2023 DELR2 s. v. acont (delr.lingv.ro).
