ACÓLO adv.

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

1 rezultat
ACÓLO adv.
1. (Cu sens local; în opoziție cu aici; în texte, cu utilizare anaforică sau cataforică) În acel loc (relativ) îndepărtat de subiectul vorbitor; în alt loc.
  • <1500–1510> Psalt. Hur., 202: Că acolo întrebară-ne cei ce ne prădară cuvente de a cântecelor.
  • <1551–1553> Ev. Sl.-Rom., 200: Atunce merge și ia cu sine șapte alte duhure și întrălăcuesc acolo.
  • <1559–1560> Cod. Bratul, 288: Astăzi și demâneață păsăm întru ceaia cetate și se facem acolo un an și negoț se facem și dobândă.
  • <1563–1583> Cod. Vor., 253: Pristoim întru Tirea și acolo era corabieei se descarrce sarrcira.
  • <1567–1568> CORESI, Tâlcul Ev., 163: Duceți-vă, spuneți fraților miei să se ducă în Galilei și acolo mă vor vedea.
  • 1581 CORESI, Ev., 96: După ea duseră-se; grăiră că mearge la mormântă, să plângă acolo.
  • <1581–1582> Palia Orăștie, 16: Acolo află-se lodilion și piatră scumpă.
  • <1590–1602> Codex Sturdz., 245: Și merș și vădzuiu acolo sadurile raiului și pometele raiului.
  • 1648 N. Test., 246: Nece vor zice iată acicea sau iată acolo.
  • c. 1650 D. Val.-Lat.
  • 1676 Alexie, 92: Și-l aflară acolo și-i dederă milostenie.
  • 1717 Alexandria – Anexe, 237: Și acolo nici să vor însura, nici să vor mărita, ci vor fi toți într-un obraz.
  • <1746–1763> BOȚULESCU, Scanderberg, 111: Acolo, ajungând în loc bun și den destul, au chemat înaintea sa pe toți cei mai dentâi și mai aleși polcovnici și căpitani.
  • 1779 Acte judic., 792: Altă dată să vă dășchideți ochii când veți auzi … că au trecut ori din vecinii dă dincolo, dincoace, sau din cei dă aici acolo, fără dă a nu da sinhisis.
  • 1808 BOBB, Înșt., 49/8: Acolo i-a arătat Dumnezeu lui [Avraam] minune mare, adecă neamul lui H[risto]s.
  • 1818 BUDAI-DELEANU, Lex. Rom.-Nemț., I, 22/45.
  • 1820 RACOCE, Chrest., 54/9: Acolo au murit și soția sa l-au urmat peste puțină vreame.
  • 1821 AARON, Sofronim, 2/14: Aicea să miră de o măiestrie, Acolo de alta cu mare tărie.
  • 1822 DRLU.
  • 1825 LB.
  • 1839 VAILLANT, Vocab.
  • 1840 NEGRUZZl, Amint., 29: Care-i Meleli?– am zis. – Acel mic, acolo, cu un strai unguresc.
  • 1850 ISER, Vocab.
  • 1852 ALECSANDRI, Chirița în provinție, 427: Luluța (tristă): Ori acolo … ori aici, la țară … tot una-i.
  • 1858 DRĂGHICI, Doctorul, 19/10: Fiindcă clima acolo nu i-au priit, s-au întors înapoi.
  • 1859 BĂLĂȘESCU, D.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
  • 1916 ATILA, Peștii, 238: Aci sau acolo, ei se freacă de petriș și între ei, sar și umblă zglobii în perpeliri nebunatice.
  • <1930–1937> ALR II/I, 4250/64: Acleá săr bani; seare foc … în ceva sărbători.
  • <1930–1937> ALR II/I, 4250/95: O aflat acoló un hurdoi di bani astupaț.
  • <1930–1937> ALR II/I, 4366/64: Măriuță, Măriuță, undi-i zbura, aclé ti mărita.
  • 1954 BACONSKY, Cânt., 33: Acolo era o casă și o fată Pe care știam că n-am s-o văd niciodată.
  • 1975 BĂLĂIȚĂ, Lumea, 38: Ca să spun adevărul, îmi place și mie să stau acolo.

✧ P. anal.
  • 1785 STRILBIȚKI, Învăț. Fiziogn., 55/4: De vor fi deasupra nasului multe fealiuri de lenii dreapte a lui Mercurie, acelea însemnează frumos la vorbă om, și este obicinuit câte mueri va avea atâtea lenii vor fi acolo.
  • 1796 MICU, Teol. Moral., I, 9/25: Neștiința cea neînvinsă iaste, când de s-ar nevoi omul …, tot nu poate să știe, pentru că mintea nu ajunge acolo.
  • 2000 BLANDIANA, Eu, 131: Trebuie să mă întorc la literatură … acolo este adevăratul meu loc și adevărata mea utilitate.
  • 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 92: N-am înțeles niciodată cum pot comanda memoriei mele, ce fac atunci când îi transmit să caute cât mai adânc în trecut. Ce cod folosesc? De unde știu s-o trimit mai curând acolo decât acolo?

✧ (Urmat de determinări locale)
  • 1581 CORESI, Ev., 5: Acolo întru împărățiia ceriului, tu vei fi moșteanu întru luminata bucurie.
  • 1632 EUSTRATIE, Prav., 28: Să arate cum i-au spart camara, sau ușa, sau secriul, sau lacata …, acolo unde vor zice că au fost acel lucru ce s-au furat.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 319: Au făcut Dumnedzău cinste în loc unde-i mai frumos, cu carne dulce și cu vin ales; acolo unde noapte nu iaste.
  • 1678 Cheia înțelesului, 65: Monarhia iaste acolo unde numai un om împărat, sau craiu, … stăpâneaște.
  • 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 248: Începură a faci o cetățue, acolo unde au fost Astrahanul cel vechi.
  • 1740 Anatefterul, 379: Să aibă a luare vam de la tot omul din toate bucatele, cine ce ar vende acolo, în târg.
  • <1792–1796> CANTACUZINO, Poezii, 35: Acolo pă brazi, dă stare hulită, Cuibează fiteșce pasăre pocită.
  • 1796 Acte farm., 177: Să aibă opt liude scutelnici, pe care poroncim Domniea-mea … să-i aibă ne-strămutat, cum și pentru Spițărie să aibă voea a avea acolo în Botoșani.
  • 1834 KOGĂLNICEANU, Scris., 46: Acolo în Cernăuți sânt … nepoții Episcopului de Roman.
  • 1871 ORĂȘANU, Opere, 122: Proba că-i astfel o vedeți curată, C-ați ajuns acolo unde n-ați visată.
  • 1873 EMINESCU, Poezii, 54: Acolo-n ochi de pădure, … Vom ședea în foi de mure.
  • 1898 OLLĂNESCU-ASCANIO, Teatrul Rom., II, 111: Fie-le memoria curată și odihnită acolo unde s-or fi găsind!
  • 1907 GÂRLEANU, Schițe, 66: Acolo, drept în fața ferestrei, era patul mamei.
  • 1934 COMARNESCU, America, I, 68: Acolo, în Abator, am surprins … încă un aspect odios al vieții umane.
  • 1949 DEȘLIU, Goarnele, 38. Acolo unde au huzurit tâlharii, Râd astăzi, voinicește, făurarii.
  • 1953 I. BOTEZ, Schițe, 16: Acolo, în grădinița cu salcâmi bătrâni … am luat cea dintâi lecție de morală boierească.
  • 1958 Agrotehnica, I, 247: Acolo unde atmosfera este încărcată cu vapori de apă, rolul ei este mai accentuat.
  • 1970 BLANDIANA, Calitatea, 25: Una dintre ele [întâmplări stranii] s-a petrecut, cum era și firesc, acolo unde Moldova reușește să atingă tărâmul desprins din timp al Bucovinei.
  • 2001 GOMA, Jurn., VIII, 52: El șade acolo, la Paris, nu-i pasă de câinii și de cățeii de aici, printre care ești obligat să faci slalom relațional.
  • 2003 BUZURA, Tentația, 69: Valorile, marile talente apar în cele mai ciudate părți ale lumii după legi neștiute, chiar acolo unde te-ai aștepta mai puțin.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 17: Du-te, mamă, și ia o sută de cafea … ți-o râșnea acolo, în fața ta, din boabe.
  • 2009 S. CIUBOTARU, Obiceiuri, 155: Acolo unde sunt prezente, au un accentuat rol ludic, rosturile magice primare fiind aproape în întregime uitate.

✧ P. anal.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 152: Cele mai dulci acorduri răsună acolo unde fraza e mai sentențioasă.
  • 2000 BLANDIANA, Eu, 96: Este foarte greu de pretins legilor juridice să funcționeze acolo unde legea morală și-a pierdut sensul.

✧ Fig.
  • 1969 BACONSKY, Cadavre, 440: Timpul și-a prăbușit parcă munții de sare … acolo unde cerul lovește cu toiagul în mare.
✧ (Indică o determinare locală precizată anterior)
  • <1592–1604> Floarea Darurilor <1592–1604>, 158: Și se duse într-o mănăstire și-ș sfârși viața acolo călugăriță, de vina aceasta ce-i fu ei păntru minciuna.
  • 1620 Alexandria, 128: Și merse până la un codru mare. Și puse tabără acolo.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 12: Și nu după multe dzile, strânsă tot feciorul cel mai mic și să duse într-o lature departe și acolo adăvăsi avuția sa.
  • 1651 Psalt. Alba Iulia, 615: Să voi sui în ceri, Tu acolo ești; să voi pogorî în iad, acolo ești.
  • 1678 Cheia înțelesului, 172: Ovreaii lăcuia spre măgura Sionului, carea măgură au luat David Împărat și au zidit acolo cetate.
  • <1726–1729> AMIRAS, Cron. Mold., 62: Mergând împărățiia la Țarigrad, au mărs și boiarii împreună cu domnul lor acolo; și acolo i-au dat și cuca, după obiceiu.
  • c. 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 11: O biserică de lemn la Olovățu, să fie făcută de Dragoș Vodă, și acolo dzic să fie îngropat.
  • 1786 Așez., 15/25: La obști care să alcătuesc din case împrăsciate acolo rămâne meridianul locului de tot afară precum și la obștile împreunate.
  • 1787 Archirie, 163: Cinstite împărate, roagă-se Archirie să-l lași să-l duc la casele lui; acolo să-i tai capul, să-l slujască popii lui și giupâneasa lui să-l plângă, și roabele lui.
  • 1812 BUDAI-DELEANU, Țiganiada, 98: De-asupra, pe stânca sânceloasă Păcurăriță știind această, Acolo scăpă de la năpastă.
  • 1826 GOLESCU, Călăt., 10: În câmpii acestui oraș Turda sânt acele trei mari movili …; acolo s-au omorât preaslăvitul domn Mihai-vodă Viteazul, în bătaia ce au avut cu Austria.
  • 1840 Acte farm., 112. După trebuința ce au fost în orașu Slatina de Spițerie, am fost adus acolo de cel de atunci Doftor al orașului, ca să deschiz Spițărie.
  • 1904 P. HANEȘ, Desv. Lb. Liter., 71: N-avem decât să deschidem operele capitale ale lui Maior … și vom vedea susținându-se acolo că neamul nostru este numai de origină latină.
  • 1931 BĂNUȚ, Tempi, 112: Bată-le unul sfânt de cafenele! Acolo vă lăsați ăi câțiva gologani.
  • 1949 BENIUC, Versuri, 72: Spre vârful către care năzuiesc, Pe care pajuri mari își au culcușul, Acolo e palatul din poveste.
  • 1971 ap. S. CIUBOTARU, Folc., 287: Beșâcî, … Ieș … în Marea Neagrî, … Șî-aculo sî-ncremenești.

✧ P. anal.
  • 1932 CONSTANTINESCU, Scrieri, V, 316: Prin experiențele lui de dragoste, Goethe instaurează umanismul și în domeniul pasiunii, acolo unde romanticii puri au fost pustiiți de dezamăgire.
✧ (În corelație cu el însuși)
  • <1904–1913> BÂRLEA, Cânt. Pop., II, 393: Acolo să beai, Acolo să te veselești: Omul să rămână Curat și luminat.
  • 1985 BERNEA, Cadre gândirii pop., 37: Acolo unde sunt niscăi blesteme, acolo e loc rău; blestemu vine de la moși-strămoși.

✧ (În corelație cu „unde”, uneori precedat de prep. „pe” și „de”)
  • 1581 CORESI, Ev., 25: Unde milosteniia și dragostea și dereptatea nu izvorăște, acolo e foamete mare.
  • <1592–1593> Codex Sturdz., 260: Sărutați-mă sărutare de apoi, … că mă duc eu unde acolo fățerie nu iaste.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 2: De unde mari Domni spre laudă ș-au făcut cale, de-acolo și Vasilie Vodă au ceput lucrurile sale.
  • 1675 M. COSTIN, Let. Țării Mold.,100: Așa au priimit și Alexandru vodă, pre unde va hi voia țărâi, pe acolo să margă. Și au purces spre drumul Bârladului.
  • <1703–1709> N. COSTIN, Ceasornicul, 54: Acolo sânt darurili cinstite unde sânt vrednicii bunătății.
  • 1708 Archirie, 158: Fătul mieu, unde vei vede omul plângând, acolo să mergi, să-l mângâi.
  • 1767 Acte judic., 257: Dupe cererea pârâșilor pe unde au cerut iei, pe acolo li s-au dat partea lui Stănilă.
  • 1786 Așez., 16/21: Unde figurile pământului ce să ia la măsurat să lovesc de sânt întocma asemenate, acolo să să înmulțască latul cu lungul.
  • c. 1812 BUDAI-DELEANU, Trei viteji, 500: Măcarce feliu de mărire deșartă, Mai vârtos de arme și de voinicie; Ca și beșica ce pe unde-i spartă Pe-acolo răsuflă.
  • 1847 ALECSANDRI, Peatra, 300: Iată și domnul Franț … unde nu gândești, acolo-l găsești.
  • 1882 ISPIRESCU, Basme, 178: Le poruncește să tragă cu arcul și „unde cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul”.
  • 1909 DELAVRANCEA, Apus de soare, 49: El, atât a zis: „Unde e ața mai subțire acolo se rupe”.
  • 1946 BACOVIA, Comedii, 180: Unde toate sunt știute … Acolo, spun călătorii, Că numai rafale de foc Se denunță Lugubru, metalic, Din minut în minut.
  • ante 1980 CARAMAN, Descolind, 265: Pe unde umblă capra, Pe-acolo, rodește secara.

✧ P. anal.
  • 1818 Legiuirea Caragea, 170: Unde nu e orânduit de pravili câți marturi să fie, acolo doi martori să cer.
✧ (Cu rol de modalizator)
  • 1852 ALECSANDRI, Chirița în provinție, 436: Cară-te… cât e treaba cu cinste… să nu te mai văd… Auzi? un chichirneț acolo!
  • 1910 GÂRLEANU, Schițe, 194: Tu ai, acolo, un ceasornic, și nu ești în stare să-l ții la ceas și minută.
  • 1926 ARDELEANU, Diplomatul, 26: Dacă o putea – să-i facă vreun rost la fabrică, o slujbă acolo, cât de mică.
  • 1967 BARBU, Șos. Nordului, II, 70: Ia te uită, domnule, vrasăzică ăstora, comuniștilor, nici leafă nu le dă! Cu o vorbuliță, acolo, i-a convins.
  • 1971 EVERAC, A cincea lebădă, I, 205: Tu ești un pârlit de studențel acolo … și trebuie să te îngrijesc, să te fac om?
  • 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 102: O să te usture un pic, acolo, dar cum vrei să scapi?
  • 2002 CĂRTĂRESCU, Orbitor, II, 206: Și nu ți-ai făcut și tu niște cruci, acolo? Nu, stai să vezi. Brrr, uite, și-acum mi s-a făcut pielea de găină.
  • 2004 GOMA, Jurn., XII, 308: A dat o decisivă lovitură de picior … în casa-masa-situația (măcar o vilișoară, acolo, că n-o fi foc – de la eterna Gospodărie de Partid).
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 93: Dar omul simplu nu-și bătea capul cu așa ceva. Să fie la ei acolo.

✧ (Precedat de prep. „de”)
  • <1559–1560> Cod. Bratul, 65: Și de acolo, după moartea tătini-său, mută-se întru țeara aceasta ce spri-nsa voi acmu vieți.
  • <1563–1583> Cod. Vor., 245: De acolo vrum se luom Pavel, că așa era dzis, și vrea însuș pedestru se mearrgă.
  • 1620 Alexandria, 135: Iar no[i] am fugit de acolo și vinit-am aicea, într-acest ostrov.
  • 1635 DRH, A, XXIII, 187: De acolu, acel drum(u)șor, la alt stâlp de piiatră; de-acii, în drumul mare, la alt<stâlp de> piiatră.
  • 1678 Cheia înțelesului, 178: Dumnezeu, tot iadul va împlea de oamenii cei păcătoși și-l va încuia, ca să nu mai iasă de acolo.
  • 1708 Archirie, 161: De acolo, cu toată țara mea, cum vei putea mai tare și mai curund ca să vii la mine, că ne împresură oastea grea turcească.
  • <1717–1723> CANTEMIR, Hronicul, 940: Trec spre Mare Albă, cărora turcii le zic Despot Iamlasi, și iarăș de acolo să întorc spre Mare Niagră.
  • <1726–1729> AMIRAS, Cron. Mold., 248: Iară rămâind turci biruiți de cătră nemți biruiți, au fugit și Dabijia-Vodă de acolo fără știrea viziriului ș-au vinit la scaunul său.
  • c. 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 10: De acolo au trimis la Jicmont malgrabul, … să nu intre în Țara Leșească, că nu-l vor primi.
  • <1746–1763> BOȚULESCU, Scanderberg, 199: Dar el fiind de aceasta înștiințat de la foarte credincioase iscoade, s-au întărit într-un loc nu departe de acolo, ca să-l așteapte și să să bată cu dânsul.
  • 1781 ANTIM, Didahii, 104: Căldura soarelui trage aburul dupre pământ în sus și de acolo să pogoră rouă și face pământul de rodește.
  • 1812 BUDAI-DELEANU, Țiganiada, 148: Autoriul iar începe firul povestirii pentru întâmplările din tabăra țigănească, și fiindcă îi lăsasă când Vlad-Vodă de la dânșii se dusese, acum iară de acolo începe.
  • 1826 GOLESCU, Călăt., 3: Elinii, prin călătorii la Eghipet, au tras de acolo luminările știinților, multe din meșteșuguri.
  • 1836 Doc. Putn., II, 143: De acole înnainte … să îngrădească locul ca să fii iarăș de coasă.
  • 1843 KRETZULESCU, Man. Anat., 182/2: Acest mușchi se prinde de osul maler și de marginea inferioră a mușchiului orbicular, … de acolo să dirigează în năuntru și în jos.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • 1888 POP-RETEGANUL, Zâna apelor, 28: Se-ntâlniră într-o dimineață, când nu era zmeul acasă, … punându-și în gând să fugă de- acolo.
  • 1907 GÂRLEANU, Schițe, 37: Coana Ruxanda sta ceasuri întregi într-un colț al odăii și de acolo îi urmărea toate mișcările.
  • 1915 GHIBU, Viața bis., 47: Școlile din Brașov sunt susținute de Biserica Sf[ân]tului Nicolae de acolo, care are unele proprietăți rentabile în România.
  • 1937 BENIUC, Cânt. Pierz., 20: De-acolo urlu-n glas de tunet.
  • 1958 Agrotehnica I, 166: În realitate, apa de precipitații intră în pământ și de acolo se evaporă mai greu.
  • 1975 BĂLĂIȚĂ, Lumea, 63: I-am povestit … cât de greu mi-a fost în astea trei zile la Ocna, unde muncisem pe rupte pentru toți șefii mei de-acolo.
  • 1987 S. ANGELESCU, Calpuzanii, 69: Dară peste noapte s-au dus de-acolo, măcar că-1 păzeau aceia, c-au luat funia de la clopot și-au coborât zidul.
  • 2000 BLANDIANA, Eu, 19: Am regretat Clujul; am plecat de acolo împotriva voinței noastre, fiindcă n-am găsit post.
  • 2003 BUZURA, Tentația, 125: Pe vremea aceea drumul de la Cluj la Baia Mare era un coșmar, iar de acolo până în satul meu depindeai de noroc, dacă un șofer de camion era dispus să te ia.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 31: Avem și-o poză de-acolo, pe undeva prin geanta aia a mea.

✧ P. ext.
  • 1877 CREANGĂ, Pov., 61. Las’ să mă cheme cum m-a chema; ce ai d-ta de-acolo?
  • 1943 ARGHEZI, Spini, IV, 253: Confuzia venea de acolo că nu se putea concepe cap de pod fără pod.

✧ P. anal.
  • 1906 NĂDEJDE, Scrieri, 200: În vis, câte nu vede omul?! De-acolo, hai și dă sfoară-n sat…
✧ (Precedat de prep. „de pe” și înv. „după”, determină de obicei un substantiv sau un pronume)
  • <1717–1723> CANTEMIR, Hronicul, 1 002: [Ovidiu] scris-au și alte stihuri, ce le pomenește de Pont, în carile … arată neamurilor de pre acolo, aședzământul locurilor, cursul apelor și vrăjmășiia Mării Negre.
  • 1777 Acte judic., 425: Dumnealui ispravnecu au rânduit pă zapciu plășii ca să cerceteze prin vecinii și moșnenii du pă acolo după înprejuru unde este această vie.
  • 1888 POP-RETEGANUL, Zâna apelor, 103: Tatăl domnului tău, pe care ți-1 va arăta oarecineva de pe acolo, te va întreba de tot ce-ai văzut.
  • 1899 SBIERA, Familia, 23: Oamenii de pe acolo trebue să se coboară la țară ca să-și cumpere pânea trebuincioasă.
  • 1904 P. HANEȘ, Desv. Lb. Liter., 260: [Dacia Literară] să publice scrieri din toate țările locuite de români, fie trimise direct de autori, fie reproduse din ziarele și revistele de pe acolo.
  • 1910 GÂRLEANU, Schițe, 277: Va mai fi bătut mult încă moș Vasile ulița Copoului; va mai fi răsunat de multe ori încă glasul lui adânc la ușile oamenilor de pe acolo.
  • 1929 AL LUPULUI, Posada, 201: De aia se zice locurilor de pe acolo „La Bogdănești”, că locurile au fost moșie urmașilor din neamul lui Bogdan.
  • 1959 BENIUC, Pe muche, 397: Mă tem să nu fi murit; au venit câțiva [prizonieri] de pe-acolo [din Rusia], dar nimeni nu-ți spune nimic.
  • 2005 GOMA, Jurn., XIII, 158: A fost, cronologic, primul arătător cu degetul, … apoi dânșii Iosif Petran, de la Tel Aviv, prin „Revista mea”, Al. Mirodan, tot de pe-acolo.

✧ (Precedat de prep. „dintr-”, „într-”, rar „spre”, „înspre”, indică direcția)
  • <1700–1710> N. COSTIN, Let. Țării Mold., 231: Izbucnește iarăș dentr-aceiaș Mare Albă un unghiu de mare, … și pre acela unghiu dentr-acolo este Enua.
  • <1703–1709> N. COSTIN, Ceasornicul, 262: Într-acolo au purces oamenii cei deșărți și nebuni, cât de frica morții ar nevoi să le vie mai curund moartea.
  • <1717–1723> CANTEMIR, Hronicul, 1 226: Iară la anul pomenit turcii având grijea rușilor dintr-acolo, și lărgind cetate, și întărind-o cu oaste, … toate locurile acele s-au împlut de sate.
  • c. 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 29: Dintr-acolo păziia pre păgânii prusaci peste Visla cu dease și multe pușci îi strâca … pustiindu-le și stricându-le țara.
  • 1814 TEODOROVICI-NICA, Luarea Parisului, 15/8: Într-acolo îl vor petrece împărătesc crăiescul F.M.L. Baron Koller … și crăiescul anglicesc Obrester Lord Burgesc.
  • 1854 HELIADE-RĂDULESCU, Scris. Exil, 290: Într-o noapte la 4 spre 5 Decembre vine guvernatorul, și-mi anunță că a venit un tătar în adins din Constantinopole cu ordine de a mi se înlesni drumul spre acolo cât mai în grabă.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • 1873 Conv. Liter., VII, 45: Văd o lumină în depărtare; Eu încalec pe un cal și merg într-acolo.
  • 1892 HASDEU, Pub., I, 34: Acei români cum oare ar fi putut ei să nimerească în Moravia, dacă nu i-ar fi împins într-acolo din Pannonia năvălirea ungurilor?
  • 1895 ȘĂINEANU, Basmele, 442: Când se făcu mare veni vremea de însurat, se sui într-un vârf de copaci aruncându-și căciula, zise: „Încolo s-a dus căciula mea, într-acolo m-oi duce să-mi caut mireasa.” Și o luă înspre acolo, de ajunse la Împăratul Verde.
  • 1903 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Lumea, 40: Scăparea lor era lăstarul, dar tocmai dintr-acolo venea vânătorul
  • 1909 ANGHEL – IOSIF, Proză, 75: Teofil tresări și, mirat, se uită într-acolo, aducându-și aminte de tovarășa lui din vecini.
  • 1936 ARGHEZI, Șapte cântece, 74: Dar când voi pleca într-acolo, Pot să iau cu mine O carte groasă Și câinele de-acasă?
  • 1950 CAMILAR, Negura, II, 534: Un loc gol, luminat ca ziua de puterile flăcărilor; dintr-acolo trebuia să vină detașamentul de partizani.
  • 1967 BARBU, Șos. Nordului, II, 297: Băieții râseră tare și Mareș se uită mirat într-acolo.
  • 1973 I. ALEXANDRU, Imne, 212: Cu arborii călări pe zări în icoane fumegânde, Nu-i veste dintr-acolo, N-o știe tânărul aprins de dor După iubită.
  • 1988 BALTAG, Euridice, 20: Dintr-acolo am venit Cu inima Ca un lacăt închis Și cheia Uitată undeva Mult în urmă.
  • 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 227: Deasupra văii Trebeșului apăruse un curcubeu imens, și băcăuanii se uitau nedumeriți într- acolo, întrebându-se ce-o fi cu el.
  • 2005 GOMA, Jurn., XIII, 29: Vroia să spună că părinții săi sunt din Basarabia (numele ar trage într-acolo), că a citit câteva din cărțile mele și cu ultima nu este de acord.

✧ P. anal.
  • 1984 I. ALEXANDRU, Imnele, 105: Într-acolo lacrima mă poartă De la o vreme nu mai e pământ Nici pentru sâmânța cea mai moartă Dacă nu-i cu ceru-n legământ.
✧ (În corelație cu încotro)
  • 1925 L. COSTIN, Mărg. Ban., 94: Să arunce opinca peste cap și peste poartă; încotro se-întoarce cu vârful, dintr-acolo o să-i fie bărbatul.
  • 1944 CANDREA, Folc., 94: Încotro sare scuipatul, într-acolo trebuie căutat lucrul pierdut.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 364: Fiecare mergea drept înainte, și anume încotro le mâna duhul să meargă, într-acolo mergeau.

✧ (Precedat de prep. „până”, indică un reper spațial)
  • 1620 Alexandria, 147: Poți merge până acolo la cetate lor, iar în cetate să nu cauți, că cine va căuta muri-va.
  • <1700–1710> N. COSTIN, Let. Țării Mold., 223: Era turcescu Azacul și până acolo mai svârșisă zaharaoa, ce-ș adusese pre cămili și pre catâri, să le fie de calea Astrahanului.
  • 1715 DIICHITI, Moreea, 101: Acolea au făcut vizirul oturac pănă ce au luat și cetatea Monemvasiei sfărșit, – măcar că era să meargă și el însuși pănă acolo, numai, fiind loc rău, munți nalți, bogaz strâmt, loc fără de apă, cale ca de 7 ceasuri, … n-au mers.
  • 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 253: De la acesta iazer, a doa dzi au sosit la iazerul curător, care să chiam<ă> Sasselegi Gherlig; și pân-acolo iaste hotarul Câmpilor Măgirești.
  • 1826 GOLESCU, Adunare de pilde, 247: De nu voi avea treabă în oraș, atunci îm trimiț calul la câmp, unde lucrează oamenii, și eu merg până acolo cu picioarele.
  • 1876 CREANGĂ, Pov., 51: Mă supun cu toată inima la slujba Măriei-voastre, stăpână, deși este foarte cu anevoie de mers până acolo.
  • 1926 M. CARAGIALE, Craii, 103: Mai șezi puțin, stărui, ieșim împreună, mă însoțești până acolo.
  • 1929 AL LUPULUI, Posada, 27: A doua zi am luat pe Pâsu și l-am dus la moară la moș Ghinea morarul nostru, coțopănindu-mă cu el în spinare până acolo.
  • 1951 DEȘLIU, Minerii, 63: Pân-acolo cale nu-i Decât piatra muntelui în bătaia vântului.
  • 2002 I. GHEȚIE, Biruitorii, I, 87: Până acolo trecură prin fața școlii primare, a grădiniței de copii și a căminului de ucenici.

✧ (Precedat de prep. „pe”, înv. „pre”, înv., rar „pri”, „prea”)
  • 1632 EUSTRATIE, Prav., 29: Poate să-și prepue pre acesta pentru furtușag, cum s-are zice de-l va fi văzut cineva să trecă pre acolo.
  • 1678 Cheia înțelesului, 187: După aceaea, l-au slobozit în pustie …, întâmplându-să omului aceluia, mergând pre acolo, a cădea între niște tâlhari, carii vrea să-l ucigă pre dânsul, el începu a striga și a ceare ajutoriu de la niscare oameni și nime nu era să-l auză.
  • 1698 Anatefterul, 392: Ori cari, cu ce slujbă și orânduia<lă> veți umbla pre acolo, … voi toți să aveți a vă feri de acești preoți.
  • <1703–1709> N. COSTIN, Ceasornicul, 602: Având un ac la piept și având în brață copilașul și giucându-să copilașul și lovind cu mâna pre mumă-sa, în care parte înfingându-să acul, pre acolo i-au eșit și sufletul.
  • 1715 DIICHITI, Moreea, 27: Sunt 7 cule … pentru straja cetății … și mai mult pentru apa ce vine în cetate, că pe acolo iaste adusă pe urloae.
  • 1730 AXINTE URICARIUL, Cron., I, 249: [Cazacii] slobodziia peste tot locul pojar de ardea iarba, pentru să nu să întoarcă oastea cea turcească și tătărască de la Astrahan pri acolo.
  • 1743 NECULCE, Let., 214: Tot rău și amar de creștini și pustiire au rămas locurile pre acolo.
  • 1777 Acte judic., 283: Să le plătească șătraru zioa câte câți bani să va dovedi că plătesc și alții pe acolo.
  • 1833 Cod. Calimach, 275: Megieșul nu poate sili pe îndrituitul … ca să închidă cu gratii fereasta sa, poate însă să-l îndatorească a o păzi, ca să nu să pricinuiască pe acolo vreo pagubă.
  • 1840 ASACHI, Varia, 399: Pe acolo curge Pârâul Alb, de unde are a sa obârșie, precum zice și Cantimir.
  • 1861 PETRI, Vocab.
  • 1868 HASDEU, Pub., I, 268: Dumnealui pretinde că linia Moldovei ar fi cea mai productivă și, prin urmare, pe acolo trebuie deocamdată să ne concentrăm toată atențiunea.
  • 1869 SION, Fab., 121: Eată că pe-acolo trece un Vulpoi, Care-ndata-i dice: O, draga Cioroi! Cât de bine-mi pare! Asta întâlnire Pentru mine este mare fericire.
  • 1876 ALECSANDRI, Chirița în balon, 338: O să mă sui în lună și în stele, ca să văd de-oi găsi și pe acolo bazaconiile ce le-am văzut pe pământ.
  • 1907 GÂRLEANU, Schițe, 69: Am văzut multe, n-am ce zice, dar ca să nu rămân pe acolo, a trebuit s-o iau frumușel înapoi spre țară.
  • 1929 AL LUPULUI, Posada, 38: Lino, ți-l dau în seamă pe jupânu. Să-mi spui ce nebunii va mai face pe acolo, că are să fie vai de pielea lui.
  • 1936 ARGETOIANU, Îns., I, 445: De atunci n-am mai călcat pe acolo, dar vai câte s-au schimbat în acești 47 de ani!
  • 1942 ALR II/I, 6363/64: P’acló.
  • 1961 ARGHEZI, Bastonul, 163: Calea Șerban Vodă era Podul Beilicului; pe acolo plătea turcilor biata țară, pentru că fusese devastată, tributul cuvenit năvălitorului.
  • 1987 S. ANGELESCU, Calpuzanii, 74: S-au întâmplat de-au trecut pe-acolo niște lefegii de-ai Agiei, arnăuți călări de la straja târgului, și-au sărit aceia cu multă opinteală.
  • 2002 LIICEANU, Ușa, 24: Treceai pe acolo ca să îți iei binecuvântarea înainte de a pleca în lume cu gândul de a te pierde sau de a te găsi.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 284: Ceruse să i se aducă pantofi de crocodil din Africa, iar vânătorii … constataseră că pe-acolo niciun crocodil nu purta pantofi.

✧ Fig.
  • 2001 GOMA, Jurn., VIII, 93: A scris-o în țară, pe ascuns, asumându-și riscuri cumplite, cunoscute (mai trecuse „pe-acolo”), foarte bine pentru mărturisitor.
✧ (Precedat de prep. „până”, „până într-”, exprimă o evaluare a intensității de manifestare a unei stări sau a unei situații în funcție de consecință)
  • 1811 Acte Bas., 280: Cu învățăturile sale îi vor aduce pe dânșii până acolo, de ei însuși să vor sili … a să apăra de vărsatul firesc.
  • 1821 AARON, Sofronim, 4/24: Poliitul tânăr atâta pătrunsă Și până acolo învățând ajunsă. Cât … toți de toată vârsta îi dau lui cinstire.
  • 1844 KOGĂLNICEANU, Nar., 195: Cultul ce românii îi păstrează s-au întins până acolo încât mulți îi zic Sfântul Ștefan.
  • 1876 EMINESCU, La aniversară, 109: Oricât de mare ar fi mila lui, până acolo nu se poate coborî.
  • 1902 DAVILA, Vlaicu-Vodă, 145: Te-ai dus chiar până-acolo să dai mână de-ajutor Ucigașilor ce-asupră-mi încercat-au un omor.
  • 1911 ARGHEZI, Buc., 186: Dacă ajung lucrurile până acolo, prea sfinția sa n-are decât să-și lase haina în cuier și barba la bărbier și să plece la Milano.
  • 1938 CONSTANTINESCU, Scrieri, V, 52: Strălucitul patron al foiletonisticei de azi a mers până acolo încât și despre clasici a scris tot o serie de articole … substanțiale, nuanțate, privindu-i ca pe niște contemporani.
  • 1953 BOGZA, Anii, 512: Nu spun că merg până acolo încât să dea drumul la bacterii care să provoace epidemii, așa cum fabricanții de tunuri fac tot ce pot pentru a provoca războaie. Sunt și așa destule bacterii în lume.
  • 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 155: Conversația va ajunge iar la proaspeții îmbogățiți. … La pușlamalele care în separeurile de la Imperial au ajuns până într-acolo încât se ceartă cu chelnerii pe nota de plată și se desfac la vestă!
  • 2001 BUZURA, Tentația, 237: Unii au mers până acolo încât au ajuns să se bucure în scris, în presă, că am avut o anume suferință organică.
  • 2004 GOMA, Jurn., XII, 250: Bunoară, s-a ajuns până acolo ca să se afirme în presa ucraineană din Cernăuți că uciderea în masă a românilor la Lunca în noaptea de 7 spre 8 februarie 1941 nu ar fi fost decât o faptă de eroism a grănicerilor ucraineni.
  • 2007 CĂRTĂRESCU, Orbitor, III, 152: Era chiar camera în care locuise el în Silistra, nu semăna doar, ci era chiar aceea, până-ntr-acolo că de sub pat ieșea colțul cărticelei „Unchiul Stiopa milițianul”, din care-i citea mama.

✧ (Precedat de adv. „tot”)
  • <1686–1691> M. COSTIN, De neamul mold., 224: În Egipt Traian, după atâta muncă, muri de slăbiciunea măruntaielor și fu îngropat tot acolo.
  • <1711–1712> N. COSTIN, Let., II, 330: Deci, apoi, împăratul tot acolo au făcut și Simpietrul.
  • 1776 Acte judic., 34: [Costandin postelnicel] are moșie la Câmpina, … dar fiindcă are moșie și dumnealui cluceru Pantazi tot acolo, nu l-ar fi îngăduind să vânză vin.
  • 1899 ADAMESCU, Man. Ret., 26: Zic dar că alaltăeri noaptea … ai venit … în casa lui Marcu Leca, că tot acolo s-au adunat mai mulți tovarăși ai aceleași [sic!] nebunii și crime.
  • 1904 P. HANEȘ, Desv. Lb. Lit., 141: Tot acolo pe aceeași pagină se vede groaza lui de „amestecătură”.
  • 1918 BACOVIA, Voi, 112: Mă duc, tot acolo, în marea clădire, E ora de la care rămân închis.
  • 1927 C. BACALBAȘA, Buc., I, 306: Duminică 8 Aprilie Circul Sidoli, instalat pe Bulevardul Elisabeta, – acolo unde este astăzi Cinema Central și Vlaicu, tot acolo unde a ars și Circul Cremsler, s-a prăbușit asupra publicului.
  • 1967 BARBU, Șos. Nordului, I, 144: Și-acum, unde locuiți? – Tot acolo, răspunse mecanicul, cu o ușoară nesiguranță.
  • 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 18: La ce să mai deschid gura de două ori, zicea, dacă tot acolo se duce?
  • 2003 GOMA, Jurn., VIII, 329: Sioniștii care au supraviețuit detenției au ajuns în cele din urmă în Israel; securiștii evrei – tot acolo.

✧ P. ext.
  • 1819 Acte Bas., 255: Întunecându-se cu beția și singur merge la pierzare și pre alții cu pilda sa îi trage tot acolo.
  • 1910 ANTONIADE, Bergson, 54: Fie că zicem despre corp că este materie, fie că zicem că e imagine, tot acolo revine: dacă e materie, face parte din lumea materială.

✧ Loc. adv. Cam pe acolo = aproximativ; eventual; așa ceva.
  • 1977 BUZURA, Orgolii, 76: „În lipsa mea Șerban a fost un mare leu, nu?” „Cam pe acolo”.
  • 1988 GOMA, Jurn., I, 145: Romanul meu este (o) viață – nu e bun, nu e bine (dar cam pe-acolo).

✧ Expr. Fam. Pân’pe-acolo = peste măsură, din cale-afară, chiar atât de …
  • 1877 CREANGĂ, Pov., 74: – Mătușă, zice nevasta, d-apoi oare cum om face noi ca să fie mai bine? Aceasta nu-i vrun lucru păn’pe acolo, copilă hăi, zise baba.
✧ Expr. Pe ici pe colo | înv. rar. Pe ici, pe cole | rar Pe aicea, pe acolo = în unele locuri; pe alocuri; în unele cazuri, uneori.
  • 1846 RUSSO, Scrieri, 3: Pe aicea, pe acolo sânt oameni cari se socot singuri în dreptate de a găsi un lucru bun sau rău.
  • 1855 BOLINTINEANU, Manoil, 110: Manoil ieși din casă; mă luai după el, cu gând să-l bat sau chiar să-l ucid ca să-mi răzbun … el merse pe ici pe colo, unde abia, intra ș-apoi iar ieșa; apoi ș-a luat drumul la Băneasa.
  • 1874 ALECSANDRI, Boieri, 349: Ei au început a răspândi vorbe pe ici, pe cole, că duduca s-ar fi uitând cu ochi blânzi la mine.
  • 1885 CARAGIALE, O scrisoare pierdută, 179: Din două una, dați-mi voie, ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale.
  • 1889 BABEȘ, Opere, I, 90: Examenul microscopic a arătat următoarele modificări: celulele ganglionare conțineau în unele locuri granule mari. Pe ici pe colo se observă prelungiri îngroșate de asemenea cu granule mari, în timp ce la alte celule prelungirea părea ruptă.
  • 1894 BACALBAȘA, Viața mil., 154: Moșul făcea oștire de vreo cincisprezece ani. Și doar nu era bătrân. Să tot fi avut treizeci și cinci, treizeci și șase de primăveri înnodate. Dar, nu știu cum și ce fel, primăverile lui erau cam tomnatice, ba le ieșise binișor bruma prin păr și prin barbă. Pe ici, pe colo, ghioceii îi mijeau prin cap, de i-ai fi dat ăl mai puțin, să zic, patruzeci și opt, și nouă.
  • 1905 BASSARABESCU, Pe drezină, 158: Acum îi iese ieftinătatea prin pânză, care s-a zdrențuit pe ici, pe colo și-l face să rânjească la lucrurile din casă ca un cerșetor smintit.
  • 1913 DOBROVICI, Istoricul datoriei publ., 401: Credeți că-mi fac eu ilusiune că din capitalul de partid, cu care venisem, recensământul nu ne-o fi smuls câte o pană din aripi pe ici, pe colo? Dar mi-am făcut datoria și am sporit venitul.
  • 1927 GALACTION, Scris., 95: Ospiciul surorilor borromeene e așezat la colț, pe două străzi care formează un unghi drept. Între ospiciu și gară, dincolo de drumul plin de cretă pulverizată, este o panglică de grâu care are spice, pe ici, pe colo, azi în ziua de Sf. Gheorghe.
  • 1930 ARGHEZI, Poarta, 175: Băiatul nu vrea să-și piardă independența artistică și intelectuală și te tratează pe ici pe colo cu o democratică egalitate.
  • 1936 ARGETOIANU, Îns., I, 443: N-am văzut nicăieri și niciodată asemenea exuberanță în creșterea acestor două neprețuite plante care și-au găsit aici un loc de elecțiune. Printre ele, pe ici, pe colo câteva rușinate miriști de secară acoperite cu cârteți atât de numeroase și de bogate, încât se vede că nici această disprețuită graminee nu e lăsată în creșterea ei, la voia întâmplării.
  • 1941 CĂLINESCU, Ist. Lit. Rom., 69: Străduința tuturor de a primeni limba este iarăși mare. Cu toate acestea întâii latiniști au fost foarte cumpătați și Maior scrie chiar cuminte încercând numai pe ici pe colo să strecoare neologismul odată cu sinonimul său.
  • ante 1961 BLAGA, Gândirea rom., 139: Lucrările de filozofie ale lui Samoil Clain, cele apărute și cele care se mai păstrează ca manuscrise, … sunt „traduceri”, un fel de traduceri care își permit pe ici pe colo unele abateri de la textul original.
  • 1968 BREBAN. Animale, 209: Și de a mai șmangli de pe ici, pe colo, când ești lăsată singură în cameră, niște mărunțiș, un cuțit mai veritabil, o foarfecă dintr-o trusă, chiar și o pereche de ciorapi sau o batistă, ce, strică să te pomenești cu o batistă pe de gratis?
  • 1978 BUTURĂ, Etnogr. Pop., 130: Unele meșteșuguri au fost părăsite cu totul, produsele lor fiind înlocuite cu cele industriale. Altele mai supraviețuiesc pe ici pe colo, prin câțiva meșteri bătrâni.
  • 2010 CĂRTĂRESCU, Frumoasele, 8: Pe cel care m-ar acuza că am cam înflorit faptele n-o să-l trimit „să-și vadă de câlții săi”, ci o să recunosc, cu un mic zâmbet vinovat pe buze, că așa e. Le-am încondeiat puțin, pe ici, pe colo, le-am tras puțin către comic, burlesc, uneori chiar grotesc, fără să vreau să fac rău nimănui.

✧ Exp r. Când colo | Înv., rar Când acolo = de fapt, în realitate.
  • 1867 ALECSANDRI, Surugiul, 73: Când acolo ce să văd? căpraru meu era bocnă!… îl înghețase caldu lui cel nemțesc.
  • 1879 MAIORESCU, Discursuri, II, 527: Eram în drept să ne așteptăm ca în sesiunea aceasta ministrul, care cunoștea bine starea finanțelor noastre … să lucreze împreună cu noi în această sesiune. Când colo ce se întâmplă? Se duce d. Câmpineanu de la finanțe și vine d. Dimitrie Sturdza. Pentru ce? Nu știu!
  • 1885 HASDEU, Folc. Liter., 479: Venind toamna, dracul a tot așteptat să cadă frunza bradului, dar în zadar, că ea n-a mai căzut. … Când colo vede o cruce, pe care o pusese Dumnezeu.
  • 1888 FRÂNCU – G. CANDREA, Moții, 255: A doua seară, Ioniță iarăși duce iapa la pășune și când colo cu cine se întâlnesce? Cu un sărman de epure cu piciorul rupt.
  • 1900 CARAGIALE, Proză, 414: Fuga și ei, să vază ce e. Când colo era chiar Prâslea. Cum îi vede, dă un țipăt.
  • 1909 CHENDI, Period., 265: Vedeți confuzia autorului: d-sa voiește să ne dea o imagine „fioroasă” și când colo ne zugrăvește o poiană cu flori, în care se ivește o zână cu corpul alb, – ceea ce numai „fioros” nu poate să fie.
  • 1914 GOGA, Domnul Notar, 668: Gândeam așa, o fi ca o fluieră, ca o ceteră … când colo, el cât un lădoi … Și are două părechi de măsele.
  • 1922 GORUN, Proză, 226: Să-l sun pe domnu Bristol, Când colo, iată-l aci înaintea mea. El era cu acele și cu mănunchiul de urzici.
  • 1930 REBREANU, Jurnal, 149: N-am văzut pe Hațieganu joi. … Speram să-l văd, și când colo aflu că a plecat la Cluj, unde va sta până luni probabil.
  • 1947 CHIHAIA, Blocada, 128: „Să știți c-a murit”, zisei oamenilor și sărirăm să-l ridicăm, când colo, pribeagul dădea de știre pe limba lui că a descoperit o taină.
  • 1958 BARBU, Oaie, 297: Credeam că ești om de credință, că ți-e milă de necazul meu și când colo îmi luai pasărea din curte s-o mănânci dumneata cu ai dumitale, stați-ar în gât și-acum!
  • post 1964 VINEA, Lunatecii, 83: Te pregătisem pentru carierea asta și ți-am pregătit șederea în Apus cât am putut. … Când colo, te-ai cuibărit într-o sinecură dubioasă și te-ai furișat într-o îndeletnicire de scrib, nedemnă de un om de lume.
  • 1972 PALER, Memorie, 296: Intrând pe sub una din arcadele Colosseumului, mă așteptam, după tot ce citisem despre acest amfiteatru, să găsesc un decor sumbru. Când colo, am nimerit într-o digresiune aproape idilică a amiezii de pe străzile Romei.
  • 1984 DUMITRIU, Prinț. Ghica, II, 358: Facultatea noastră de a uita ar trebui să inspire teamă celor ce dețin puterea și când colo ea inspiră un maldăr de speranțe celor ce aspiră la putere.
  • 1997 ADAMEȘTEANU, Dimineață, 57: Când colo, ce să vezi? După ce-a plecat Tudor, băiatu, i-a povestit ei madam Ioanid totul.
  • 2002 GHEȚIE, Biruit., I, 180: Se așteptase la o conversație de salon, presărată cu cuvinte echivoce, cu unele nazuri din partea ei și abia la urmă, eventual, cu o cedare cucerită cu greutate, centimetru cu centimetru. Când colo, totul se desfășurase cât ai bate din palme.

✧ Exp r. Fam. Fugi de-acolo! = nu cred, nu sunt de acord.
  • 1906 BRĂTESCU-VOINEȘTI, Lumea, 15: Fugi, mă, d-acolo. Nu e părerea ta că nu e proces, oricât de nedrept, care să nu se poată câștiga cu abilitate?
  • 1908 ANGHEL – IOSIF, Caleid., 153: O fi din stava lui Apolo, Sau poate chiar vreun strănepot Al Rosinantei?! Fugi de-acolo! Nu insulta pe Don Chișot!
  • 1929 ARGHEZI, Buc., 421: Fugi de-acolo, cinstite părinte! Nu știi ce vorbești.
  • 1955 P. DUMITRIU, Cron. Fam., I, 33: Las-o, cucoană Sofio, pricepe mai multă politică decât unul din noi ăștialalți… – Fugi de-acolo; e un copil. Trebuie să învețe.

✧ Exp r. Ce tot vorbești acolo? = (exprimă îndoiala sau nemulțumirea) nu e adevărat, nu ai dreptate.
  • 1952 PREDA, Nuv, 412: Care vreți să mergeți cu tovarășul Ilie în sat? Care e mai tare dintre voi? Ilie înțelese la ce se gândea Anghel și sări în sus: – Ce tot vorbești acolo? Măi tovarășe Anghel, să știi că mă supăr!
  • 1963 H. LOVINESCU, Teatru, 118: Eu știu că nu-l iubeai pe Peter. Îl urai. – Îl uram? Ce tot vorbești acolo! – Crezi c-am uitat ce mi-ai spus în seara aceea?
  • 1972 D. R. POPESCU, Teatru, 37: Lasă-l, mamă, să umble, doar ce port în mine copilul lui. – Ce tot vorbești acolo, ai căpiat? – Nu e al lui.
  • 1980 PREDA, Cel mai iubit, I, 897: Da’ nu-l vorbesc de rău, Tasia! Spun numai că drumul e liber, să se ducă cu ea unde vrea! „Dar aia e măritată, dragă, ce tot vorbești tu acolo?” zise Tasia. „Și își iubește bărbatul.”
  • 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 234: Ce tot vorbești tu acolo, ticălos mic și viclean?

✧ Exp r. Parcă e de acolo = se potrivește foarte bine, pare autentic.
  • 1967 BARBU, Șos. Nordului, I, 359: Iscălitura comandorului? – Parcă-i de-acolo, o s-o vezi.
2. Înv. (Cu sens temporal) Atunci.
  • 1620 Alexandria, 208: Alexandru zise: „Nu mi-este dat să fac eu cocon de trupul mieu, ce vor rămâne lucrurile mele”. Și acolo grăi vornicul cu Alexan<d>ru-Împărat: „Trăbuiește să tremeți pre la țări și la domnii să aducă haraciu”.
  • c. 1640 O tipăritură munt., 120: Cugetând la ceasul judecăției, de tot slăbesc. Cum mă voi afla acolo?
  • <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).

✦ (În corelație cu „unde”) Pe când … atunci.
  • 1643 VARLAAM, Cazania, 315. Unde să cădea să-i pae bine și să mulțămască dătătoriului celui de bine, el acolo răpști și-i păru rău de bine ce dobăndi acea fămeae.
✧ (Precedat de prep. „până”, indică un reper temporal)
  • 1789 Imberie, 23: Și văzând eu pe vultur, cu engolfiu în gură, găsesc un lemn și mă dusei până acolo, când engolfiu căzu în mare.
  • 1991 BLANDIANA, Eu, 115: Departajarea netă între activitățile politice și cele nepolitice trebuie, evident, făcută … după ce sistemul democratic va fi început să funcționeze. Da, dar trebuie să-ajungem până acolo.
  • 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 82: Până acolo însă, mai era de trecut testul … chestionarului cotidian la care o va supune doamna Alis.

– Scris și: accolo (1859 BĂLĂȘESCU, D.).

– Accentuat și: acoló (<1930–1937> ALR I/I 330/1), ácolo (<1930–1937> ALR II/I, 330/839)

– Var.: înv., reg. acló (1620 Alexandria, 162; 1942 ALR II/I, 6 363/64), acó (<1930–1937> ALR II/I, 330/116), acólu (<1930–1937> ALR I/I, 600, 610), acúlo adv.

– Lat. eccum illoc.

Referințe bibliografice:
1900 BARCIANU-POPOVICI, D.3; 1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; <1920–1921> Dacoromania, I, 162–185; 1926 CADE; 1975 DEX; 1995 D. Expr. Pop.; 1996 DEX; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Nimic de afișat

Intrare de dicționar