1.
Înv. Faptul de a fi aspru, amar, iute la gust.
- 1844 Curier a. sexe, V, 359: Acerbitate, asprime. [Vocabular]
- 1859 BĂLĂȘESCU, D.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PACHE – POPESCU, N. D., I.
Încă 4 citate
2.
Livr. Caracter acerb; pasiune, acerbie; asprime, înverșunare; sarcasm.
- 1851 ap. PÂRVAN, St. Ist., 289: Cu toate că moartea lui [a părintelui meu] mie și la ai mei este acerbisimă, cu toate acestea acerbitatea dororei o alinează nu puțin acea cugetare că dânsul credința către summul principe al țării nu numai o predică cu cuvântul, dar … adevărul doctrinei îl probă cu sacrificiul vieții.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PACHE – POPESCU, N. D., I.
- 1868 Telegraful, nr. 17, 66: Numai aceia pot numi pe slavi revoltanți, cari le calcă drepturile lor fără cruțiare în picioare. Au cugetat la aceasta cei ce au domnit asupra slavilor și încă domnesc asupra lor? Lupta au început, se va continua cu acerbitate, însă nu au scos pe slavi din situațiunea lor conservativă.
- 1871 LMD, I.
- 1889 Lupta, nr. 883, 1: Era un Bobeică care căuta să fie grav … cu sprâncenile încruntate, cu vorba ursuză, gata de gâlceavă, certându-se serios cu toată lumea de la politică, discutând cu acerbitate și cercând să dea rațiuni politice, întrerupând cu răutate, fără vervă.
- 1915 Viața rom. (R.), nr. 4, 153: Cei mai mulți cred că nația franceză nu va degenera din pricina unui amestec cu sânge german, cum susțin cu acerbitate unii.
- 1928 Viața rom. (R.), nr. 10–11, 157: Absurda controversă între știință și religie inevitabilă când textele se interpretează „ad litteram” tot în Nordul Europei a trebuit să se dezbată cu atâta acerbitate, pe când francezul sau mediteraneanul trecea direct și tăcut … în agnosticism.
- 1934 STERE, În preajma revol., I5, 1 149: În centrul interesului obștesc se găsea tot vechea cunoștință de pe barjă, Vasilie Vasilievici Vasiliev, care se instituia acum cu emfază în „social-democrat” și polemiza în felul lui – liniștit, tacticos, dar în fond cu multă acerbitate – împotriva „narodnicilor”.
- 1944 Universul (C.), nr. 59, 1: La aceeași întrecere, a cărei acerbitate poate deveni mai curând sau mai târziu sursă de noi conflicte armate …, asistăm azi și pe tărâmul acaparării piețelor …, din largul lumei.
- 1979 Ramuri, nr. 11, 6: Pe englezește există acerbity, din care în romengleză trebuia să iasă acerbitate.
Încă 12 citate
3.
Livr., înv., rar Amărăciune; supărare, necaz, întristare.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
– Din fr. acerbité, lat. acerbitas, -atis.
Referințe bibliografice:
2023 DELR2 s. v. acerb (delr.lingv.ro).
