Nimic de afișat

1 rezultat
ACEFALÍE s. f.
1. BIS. (Despre dieceze, ordine monahale) Nerecunoaștere a autorității papale sau episcopale; p. ext. nerecunoaștere a autorității religioase.
  • 1862 Concordia, nr. 15, 1: Asta autonomia [în biserica romano-catolică] nu însemnează acefalia, precum nu e acefalia autonomia capitulului și a atâtor ordini și monastiri călugaresci, … față cu juredatiunea divină episcopală.
  • 1930 Curentul, nr. 888, 1: Atari fenomene [de dezbinare] sunt grozav de păgubitoare și, după faptul îndeplinit, nu poți preciza cine are vina cea mai mare. Vlădicii care se izolează de clerul lor sau clerul care-și dă drumul pe panta acefaliei?
  • 1939 Universul liter., nr. 1, 5: Dar cu această poziție [raționalistă a lui Leibniz], secolul luminilor ajunge la o acefalie spirituală.
  • 1940 Rev. Fundaț., nr. 4, 105: Chiar dacă nu se poate contesta bisericii sau oricărui templu caracterul de prim edificiu al comunității, totuși atunci când biserica apare în sat, ea nu dezminte acefalia pe care am considerat-o drept expresiunea subsumatoare a specificului sătesc.
  • 1997 România liter. (S.), nr. 29, 11: A-l împinge pe papa Ioan Paul al II-lea să renunțe la vizita în România este o contraperformanță de tip ceaușist. Nu izolarea de lume este soluția, ci dialogul. Autocefalia este una, acefalia este altceva.

2. ZOOL. Lipsă a capului, specifică unor organisme inferioare.
3. MED. Monstruozitate congenitală (incompatibilă cu viața) care constă în lipsa capului la făt.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 1965 Înainte, nr. 6 383, 3: În urma observațiilor făcute asupra supraviețuitorilor catastrofei de la Hiroșima și Nagasaki s-a înregistrat apariția unor urmași cu anomalii grave: acefalie (lipsa capului), anencefalii (lipsa creierului), amelii (lipsa membrelor) etc.
  • 1987 D. Enc. Psihiatr., I, 35: Acefalie [=] Absența congenitală a capului – malformație incompatibilă cu viața.

✦ Fig., ironic Lipsă de gândire, de discernământ.
  • 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
  • 2002 Vatra, nr. 11–12, 170: Într-adevăr, aceste poeme funcționează după principiul ghilotinei, așa cum remarcă d-l Șerban Foarță în ditirambica prefață a domniei sale, însă nu prin precizia decupajului, ci prin automutilare, generând specimene atinse iremediabil de acefalie.

4. Fig., adesea ironic Absența unui conducător, a unei ideologii și a unei direcții coerente de acțiune.
  • 1903 Tribuna (C.), nr. 26, 102: Din introducerea, pe care o face Dr. Maniu studiului său, vedem care-i scopul ce urmărește: „Să privim cu ochi de filosof starea socială și politică românească și, admițând generala apatie politică, să căutăm remediile, care pot să ne vindece de boala anarhiei instinctelor politice, să ne scoată din insuportabila acefalie națională, care ne poate otrăvi întreaga organizație politică”.
  • 1921 Gazeta de Transilv., nr. 42, 1: O scenă de tot hazul s-a petrecut sâmbătă la Cameră, care a dovedit încă o dată acefalia „parlamentarilor” averescani.
  • 1926 Universul liter., nr. 19, 16: Despre acefalia edilitară a Capitalei noastre scrie un susținut vehement articol d. G. Murnu.
  • 1940 Rev. Fundaț., nr. 10, 198: Trecem la cel de-al treilea sistem, acela al unității de conducere sau – mai precis – la sistemul integrării politicului și militarului într-o instituție sau organ de conducere unic, fie că acesta este unic sau pluripersonal (ne referim la acefalia statală).

✧ P. anal.
  • 1961 Viața rom. (R. US), nr. 5, 152: Atacul lui Henri Lefebvre la adresa materialismului are la bază în primul rând cultul subit al unui soi de afazii și acefalii filozofice – ideea favorită a lui Lefebvre fiind pretinsul caracter „inutil” și „superfluu” al tuturor conceptelor filozofice fundamentale pentru studiul metodic al diverselor fenomene.
  • 1966 Viața rom. (R. US), nr. 10, 77: Dacă lupta ironiei cu sentimentalismul și duioșia fusese relativ ușoară, cunoscând acefalia lor, cealaltă bătălie, împotriva setei de absolut, e foarte grea.
  • 1988 Teatrul (R.), nr 7, 32: Forța și violența! Energii primare, străine de facultatea gândirii, dar slugi fidele ale autorității momentane. Acefalia lor e o garanție de necondiționat devotament.
  • 1994 Vatra, nr. 10, 17: Opera … [lui Gh. Grigurcu] e, în orice caz, cel mai bun argument împotriva acuzei de acefalie, adusă, cât pe față, cât pe dos, criticii în acțiune.

– Pl.: rar acefalii.

– Din fr. acéphalie.

Referințe bibliografice:
1939 SCRIBAN, D.; 1969 D. Medic. (1969); 2001 MDA, I; 2007 DEXI; 2023 DELR2 s. v. acefal (delr.lingv.ro).

Nimic de afișat

Intrare de dicționar