Înv.
1.
Filosof în Antichitate din școala platoniciană; membru al Academiei platoniciene; înv. academiac (1).
- 1770 GHERASIM PUTNEANUL, Cuget., I, 113v/27: Al doilea au fost Platon ce să poreclește și Dumnezeu capul academienilor.
- 1770 GHERASIM PUTNEANUL, Cuget., II, 29v/27: Apolonie, oprirea și înfrânarea academienilor.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
Încă 3 citate
2.
Academician (1).
- 1821 L. ASACHI, Bordeiul, 18/28: Au stătut și au gândit, … după atâtea sfătuitoare voroave ce au avut cu… doctorii din Roma, cu academienii din Paris.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1877 MO, nr. 4, 121: Știu că atunci când respund la o întrerupere a d-lui Maniu am a face cu un academian, negreșit cu un om ce e presupus de primă forță în materie de știință.
Încă 4 citate
– Pl.: academieni.
– Din fr. académien.
Referințe bibliografice:
2023 DELR2 s. v. academie (delr.lingv.ro).
