1.
BOT. Nume dat mai multor specii de arbori sau arbuști tropicali din familia leguminoaselor
cu flori albe sau galbene, cultivați ca plante ornamentale sau utilizați pentru industria
parfumurilor și pentru extragerea gumei arabice (Acacia); plantă care aparține acestor specii; spec. salcâm (Robinia pseudacacia).
- 1823 TOMICI, Cultura albinelor, 33/3: Se dă aicea … felul a oarecâteva plante … Dintre arborii pădureți: teiul, stejarul, arinul, plopul cel negru, frasinul, ulmul, acația, răchita și tot arborul cel curat.
- 1842 ASACHI, Lex., I, 691/40: Acația.
- 1844 Curier a. sexe, V, 356: Acacia; salcâm. [Vocabular]
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1857 POLIZU, Vocab.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1861 BARASCH, Man. Bot., 146: Salcâmul (Robinia psudo-accacia, Accacie, Acazie)
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D., I.
- 1862 Isis, nr. 7, 55: Parterele [florăriilor din Genua] sunt împodobite c-o mulțime de flori așezate într-un ordin admirabil. Pelargonium (mușcat) de tot felul, mirți, acacia și portocali ce esală un parfum delicios.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 COSTINESCU, Vocab., I.
- 1871 LMD, I.
- 1888 Telegraful (Buc.), nr. 4 697, 2: Marele Maestru a ținut un discurs asupra meritelor împăratului răposat arătându-l ca om, ca mason, ca împărat și ca cetățean; toți membrii au depus pe catafalc o ramură de acacie (salcâm) în memorie și ca semn de regret.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- <1906–1907> Natura, II, 326: Dintre plantele mai cunoscute au mai încolțit: … specia de acacia și mimosa.
- 1907 MARIAN, Bot. Pop., I, 170: Unghia-găii … seamănă la frunze, floare și păstăi … cu acațiul (salcâmul).
- 1933 SADOVEANU, Creanga, 61: Din chiparoși clămpăneau stârci; din crengile sfinte de acacia se înălțau vulturași plutind sub soare.
- 1938 Enc. Agr., II, 38: Dintre arbuști [cultivați în Egipt] cităm: măslinul …, portocalul, lămâiul și mandarinul, vița, accacia, din a cărei scoarță se extrage taninul.
- ante 1944 ISANOS, Versuri, 353: Și casele-și răsfață larg pridvorul, În care luna n-a putut să-ncapă … Splendoarea ei poate-a făcut să cadă – pierdute-ntr-o beție de lumină – atâtea flori de-acacia pe stradă.
- 1969 D. Medical (1969), I, 650: [Gumă] arabică [=] produs de exsudație, uscat, al unor specii de Acacia.
- 1977 D. RADU, Păsările, 191: Mai multe păsări construiesc într-un arbore din specia Acacia un acoperiș comun, sub care sunt instalate, strâns lipite unul de altul, cuiburile fiecărei perechi.
- 2006 Universul plantelor4, 717: Salcâm (Robinia pseudacacia) … Arbore foios, … originar din America de Nord, introdus mai întâi în Franța (1601), mai târziu în România (1750), ca plantă ornamentală …; se mai numește acacie, acaț, arțar.
Încă 23 citate
2.
(Suspect) „Nume dat unui săculeț lung și strâmt ce se vede în mâna consulilor și imperatorilor
pre medalie după sec. 6 după Cr.” (1862 ANTONESCU, D.)
- 1862 ANTONESCU, D.
– Scris și: accacia, acaccia (1930 Lex. Vamal, 259; 1938 Enc. Agr., II, 800).
– Pronunțat: -ci-a.
– Pl.: acacii.
– Din lat. acacia, fr. acacia.
Referințe bibliografice:
1905 ALEXI, D. Rom.-Germ.2; 1937 Enc. Agr., I, 21; 1939 SCRIBAN, D.; 1968 D. Etnobot., 201; 1975 DEX; 2001 MDA, I; 2005 C. MOROIANU, Dubl. Etim., 96, 143; 2007 DEXI; 2023 DELR2 (delr.lingv.ro).