Pop. Cutiuță în care se păstrează ace, ață și alte mărunțișuri necesare la cusut; perniță pentru ace; acarniță; acar1.
- 1825 LB, 3.
- 1839 VAILLANT, Vocab.
- 1850 ISER, Vocab.
- 1857 POLIZU, Vocab.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1866 ALEXI, D. P. Germ.-Rom.
- 1868 BARCIANU-POPOVICI, Vocab.
- 1870 CIHAC, D. Et., I.
- 1887 HEM, I, 131: Ciobanii poartă uneltele lor de cusut într-o acăriță (Neamț, com. Taslău).
- 1893 DDRF, I.
- <1897–1905> PHILIPPIDE, DLR (ms.).
- 1905 Transilvania, nr. 6, 264: Acariță de os.
Încă 11 citate
– Pl.: acărițe.
– Var.: acaríță2 s. f.
– Acar1 + suf. -iță.
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1909 CANDREA – DENSUSIANU, D. G.; 1913 DA, I1; 1916 PASCU, Suf.; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1931 CADE; 1975 DEX; 2001 MDA, I.
