Refl.
1.
A nu participa la o acțiune; a se reține.
- 1846 LAURIAN, Man. Filos., 89/6: Eclectismul e un termin meziariu. După dânsul unele cunoștințe primitive sânt reservate Creatorului, și omul trebue să se absție de toate cercetările în această sferă spețială.
- 1848 NEGULICI, Vocab.
- 1857 KOGĂLNICEANU, Orat., I1, 89: Însuși glasul țărei cere dară ca noi să ne abținem de o soluție radicală.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1862 PONTBRIANT, D.
- 1862 PROTOPOPESCU-PAKE – POPESCU, N. D.
- 1863 KOGĂLNICEANU, Orat., I2, 318: Mă abțiu de a califica această contradicțiune.
- 1864 Cod. Pen. (1864), 305: Acela care, după ce a încheiat cu autoritatea publică contracturi pentru aprovisionarea armatei în timp de resbel, ... se abține cu voință de a executa contractul la timpul sau la locul ficsat.
- 1868 ap. B. Contemp., III, 251: Ce să face, oare, față cu nouăle alegeri la Dieta din Pesta? Părerea mea ar fi ca să observăm una pasivitate completă, abstinându-se până și la lucrările pregătitoare.
- 1886 STEINBERG, D.
- 1893 DDRF, I.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1899 ANESTIN, Călăt., 138: Nu mă pot abține de a nu vărsa lacrămi amare.
- 1906 St. Doc. Liter., XII, 17: Socialiștii s-au abținut de la alegeri și astfel de la constituirea Dumei.
- 1921 IORGA, Mem., III, 185: [Brătianu] admite și necesitatea de a ne abținea de la serbările încoronării.
- 1926 BART, Peste ocean, 303: Mare poftă aveam să știu ce se petrece în capul englezului de lângă mine, care cerceta cu răbdare liniile încâlcite pe glob, linii ce arătau mersul vapoarelor germane. Trebuia să mă abțin.
- 1933 BART, Europolis, 211: Sunt sigur că și ea l-a iubit la fel și că-l iubește încă. Fata era un fruct copt, gata să cadă din pom. Neagu s-a abținut, credea că-i fruct oprit. A venit la timp altul și l-a cules.
- 1935 D. Enc. Simb. Bibl., 416: Votul (juruința) e o consacrare de sine însuși, sau afierosirea unui lucru ca dar lui Dumnezeu (vot pozitiv); sub vot se mai înțelege și obligarea (nazireat) de a se abține de la ceva (vot negativ).
- 1941 A. VOINESCU, Jurn., 221: Mă abțin … de la orice judecată. Pesemne toți avem nebulozități în noi.
- 1972 PREDA, Marele singuratic, 1 319: Îmi venea să mă pun cu pumnii pe el, dar mă abțineam, cine știe, poate că e el capabil să placă mai mult fetei, să nu mai vorbesc eu, zic, să-l las pe el.
- 1977 SORESCU, Trei dinți, 143: Când femeia se întorcea în birou, începea iar s-o complimenteze, se purta ca un domn, ceilalți își dădeau coate, chițcăiau, abia se abțineau să nu izbucnească în hohot.
- 1977 STĂNESCU, Respirări, 372: A te înfrâna, a te abține, e primul semn al civilizației lumii.
- 1980 Lex. Mil., 83: În cel de-al Doilea Război Mondial, părțile beligerante s-au abținut de la utilizarea substanțelor toxice de luptă.
- 1982 Viața Rom. (R. US), nr. 11, 45: Se abținu de a le pune întrebări.
- 1993 D. Asig., 167: [Asigurații] sunt obligați să se abțină de la săvârșirea oricăror acte menite să diminueze sau să lezeze dreptul de regres al asiguratorului.
- 1997 D. Prot. Med., 171: Fiecare stat ... are dreptul la o parte rezonabilă de utilizare avantajoasă a apelor bazinului [de drenaj internațional], dar și obligația de a se abține de a cauza orice nouă formă de poluare.
- 2002 BRĂTESCU – CERNOVODEANU, Biciul, 271: Pentru toate aceste motive, Consiliul Sanitar Superior s-a abținut, în 1893, să mai recomande guvernului înființarea carantinelor de uscat.
- 2015 PLEȘU, Despre inimă, 138: Încercați să vă abțineți de la un impuls oarecare al corpului. Apoi, încercați să vă abțineți, câteva minute, de la a gândi, adică să realizați, în minte, cum cer anumite tehnici spirituale orientale, un moment de vid, de tăcere absolută.
Încă 28 citate
✦
Tranz. Înv., rar A determina pe cineva să nu acționeze, să nu ia o hotărâre; a opri (1), a reține (3).
- 1873 BARIȚIU, Scrieri, I, 108: Deși cardinalul Iulian își reculese toată puterea elocinței sale ca să abțină pe creștini de la încheierea păcii ..., toți se determin a încheia un armistițiu.
✦
Spec. A nu se exprima prin vot, a se reține, fig., fam. a se rezerva.
- 1876 MAIORESCU, Discursuri, 321: Întregul cabinet se abține de la vot.
- 1878 I. NEGRUZZI, Teatru, 668: [Mirtescu:] Negreșit, nu pot să votez cu opoziția ... [Petrașcu:] Nici să te abții de la vot nu poți.
- 1879 C. BACALBAȘA, Buc., I, 243: La Senat a votat contra numai Nicolae Voinov și s-au abținut: Vasile Alecsandri, C. Brăescu și N. Bujoreanu.
- 1896 ȘĂINEANU, D.
- 1918 IORGA, Mem., II, 26: În numele Partidului Muncii, Trancu-Iași a declarat că se abține.
- 1920 ZAMFIRESCU, Pub. Mem., 142: Și tot același domn Iorga știe cu siguranță că la ultimele alegeri din vechiul regat 60 la sută din alegători au urmat sfatul generalului Averescu, abținându-se de la vot.
- 1938 DIAMANDI, G. Dictatori, 348: Socialiștii germani n-au avut curajul nici măcar să se abțină. Au găsit nimerit să voteze creditele de război.
- 1957 BARBU, Oaie, 284: Cine mai este de părerea tovarășului Boancă să ridice mâna, spuse secretarul. Se ridicară opt mâini. Cine se abține?
- 1998 MO, nr. 24, 3: Părțile care se abțin de la vot nu vor fi socotite între părțile prezente și votante în stabilirea majorității.
Încă 8 citate
2.
A-și interzice plăcerea pe care o poate oferi un lucru (considerat necesar): anumite
alimente, băuturi etc.; a-și refuza satisfacerea unor acte fiziologice sau deprinderi; a se înfrâna.
- 1857 ARISTIA, Parallela, I, 1: Abstinere, a se reține, a se priva de un ce. [Glosar]
- 1860 FILIMON, Escurs., 157: Salvatorul lumei … a învățat pe toți cei ce venea la dânsul … să se abstine de poftele cărnii.
- 1888 MO, nr. 2, 287: Sătenii la țeară ... nu se abțin de la actele sexuale.
- 1910 BIANU, D. Săn., 39: Fiind de un temperament mai nervos ea [femeia adultă] trebuie să se abție de la alimente excitante și iuți.
- 1913 DA: M-am abținut două luni de la fumat.
- 1923 SEVERIN, Sinon. Lb. Rom., 10: Pustnic = care s-abține de multă mâncare, care postește.
- 1929/1930 Enc. Minerva, 233: Pentru Buddha toți oamenii se pot bucura, fără deosebire de castă, de egalitatea religioasă, respectând cele zece reguli de viață, adică abținându-se de la cele 10 păcate.
- 1939 PAVLESCU, Ec. Breslelor, 423: Consumatorii se abțineau de-a consuma ... bunurile de care aveau nevoie.
- 1958 STANCU, Rădăcinile, II, 193: Am pus ban lângă ban. M-am abținut de la cheltuieli.
- 1966 TUDORAN, Al optzeci și doilea, 148: Mai bem câte un pahar. Merge unt! La al treilea mă abțin!
- 1985 R. VULCĂNESCU, Mitol. Rom., 72: În Postul Mare [credincioșii] se abțin de la orice petreceri ... și cântece, numai a cânta din fluier nu e păcat.
Încă 10 citate
3.
A nu se pronunța în legătură cu ceva sau cu cineva; a nu participa la o discuție; a se stăpâni, a se ține (III 6).
- 1857 ARISTIA, Parallela, I, 229/17: Este pietate a considera sacri pre cei strămutați din vieață și dirept a ne abstine de cei ce nu mai sunt în ființă.
- 1859 BĂLĂȘESCU, D., I.
- 1862 ANTONESCU, D.
- 1878 CARAGIALE, Pub., 194: „Timpul” s-a abstinut cu desăvârșire de orice reflecții sau comentarii asupra epidemiei ce bântuie cabinetul Brătianu și care a și secerat trei victime.
- 1887 HEM, II, 463: Vom indica aci, ca obiect de cercetare pentru viitorul etnolog român, următoarele două fenomene, asupra naturei cărora noi din parte-ne ne abținem de a ne rosti.
- 1893 DDRF, I.
- 1910 ANTIPA, R. Dunării, 127: Nu pot totuși să mă abțin a nu atrage în câteva cuvinte atențiunea asupra unora din concluziunile ce decurg din faptele pe care le-am arătat.
- 1925 REBREANU, Adam și Eva, 261: Doi jurați se abținură, declarând patetic că acuzatul le-a redat odinioară sănătatea, îngrijindu-i frățește.
- 1933 BART, Europolis, 322: Pe sală, el, care se abținuse de rușine, izbucni într-un plâns zguduitor ca o descărcare nervoasă.
- 1936 ARGETOIANU, Îns., I, 415: Războiul civil și anarhia s-au întins peste toată țara și până în Africa, în Maroc, și … a intrat în joc și elementul militar, care până atunci se abținuse.
- 1938 BUCUȚA, Capra, 373: Magdalena se abținuse dinadins și cu destulă suferință … ca să nu se găsească mai târziu și pentru totdeauna amestecată în aceste amintiri ale lor.
- 1953 CĂLINESCU, Bietul Ioanide, II, 68: Pomponescu se abținuse, ca spre a vedea cum se desfășură [sic!] evenimentele.
- 1980 PREDA, Cel mai iubit, I, 850: Mă hotărâi (și avui o clipă impulsul să i-o și spun, dar mă abținui din instinct în ultima clipă) să mă port ireproșabil cu ea, orice mi-ar face.
- ante 1983 STĂNESCU, Antimetafizică, 590: Guraliv cum sunt și vorbind în numele familiei, pe loc am rostit adevărul: familia se abține.
- 1993 BARBU, Ianus, 1 068: Mă abținui și continuai să zâmbesc.
- 2000 C. T. POPESCU, Trigrama, 83: Am fost repartizat la dumneavoastră ca inginer de sistem (vru să adauge „fără s-o fi cerut”, dar se abținu).
- 2001 CIMPOEȘU, Simion liftnicul, 22: Își vorbea de fapt sieși, dar doamna Filofteia nu se putu abține să nu intervină, iar promptitudinea cu care răspunse dovedea că între timp reflectase foarte serios la același lucru.
Încă 16 citate
– Prez. ind.: abțín și pop. abțíu.
– Var.: înv. abțineá (1903 TDRG; 1929 HODOȘ, M. D.) vb. II, înv., rar abstíne, absțíne (1848 NEGULICI, Vocab.; 1862 ANTONESCU, D.) vb. III, abstiná (prez. ind.: înv., rar abstinez 1859 BĂLĂȘESCU, D., I) vb. I.
– Din fr. s’abstenir, lat. abstinere (adaptat după ține).
Referințe bibliografice:
1903 TDRG, I; 1923 SEVERIN, Sinon. Lb. Rom.; 1924 RESMERIȚĂ, D. Etim.; 1929 HODOȘ, M. D.; 1929/1930 Enc. Minerva, 233; 1939 SCRIBAN, D.; 1955 DL, I; 1958 DM; 1961 DN; 1962 FD, IV, 63; 1975 DEX; 1993 D. Asig.; 1993 D. Enc., I; 2001 MDA, I; 2006 NDU; 2007 DEXI; 2011 DELR, I; 2013 DGS.
