GRAM. Înv., rar (Despre verbe) Care are forme duble sau multiple.
- 1851 IANOVICI, Gram. Rom., 118/4: La zicămintele neregulare să pot număra zicămintele scăzătive și abundătive.
- 1865 ap. Șt. CIOBANU, Cult. Rom., 130: Verbe abundătive: mâiu, câștig, împart.
Încă un citat
– Pl.: abundătivi, -e.
– Abunda + suf. -(ă)tiv.
Referințe bibliografice:
1967 St. Form. Cuv., IV, 92.
